• Frunzele de tutun au fost aduse ĂŽn Europa de Cristofor Columb ĂŽn 1492, la ĂŽntoarcerea sa din cĂŁlĂŁtoria epocalĂŁ, care a dus la descoperirea continentului american. Tutunul a fost introdus la curtea regelui FranĂžei de cĂŁtre Jean Nicot, ambasadorul FranĂžei ĂŽn Portugalia. IniĂžial, fumatul a fost un obicei extrem de nepopular, fiind considerat o practicĂŁ religioasĂŁ pĂŁgânĂŁ.

• Murad al IV-lea, sultanul Turciei, a promulgat ĂŽn 1633 la Constantinopol un decret de moarte pentru toĂži cei care erau prinÂşi fumând. Patima fumatului a persistat ĂŽn ciuda ameninÞãrii cu spânzurĂŁtoarea. În Rusia, Ăžarul Mihail Romanov (1613-1645) le-a interzis negustorilor sĂŁ vândĂŁ tutun. FumĂŁtorii prinÂşi asupra faptului erau pedepsiĂži cu cruzime prin diverse mutilĂŁri corporale, cum ar fi tĂŁierea nasului sau castrarea.

• La mijlocul secolului al XVIII-lea, fumatul a ajuns un viciu aproape generalizat ĂŽn Anglia. În ciuda faptului cĂŁ prima ediĂžie a Enciclopediei Britanice apĂŁrutĂŁ ĂŽn 1768 arĂŁta cĂŁ tutunul „seacĂŁ Âşi vatĂŁmĂŁ creierul”, bĂŁrbaĂžii care nu prizau tutun erau luaĂži ĂŽn derâdere. MĂŁrturiile vremii aratĂŁ cĂŁ doamnele prizau tutun ĂŽn vĂŁzul lumii, fĂŁrĂŁ nicio jenĂŁ, la fel de „artistic Âşi de viguros” ca bĂŁrbaĂžii.

• Þigaretele, inventate de cĂŁtre egipteni, au ĂŽnceput sĂŁ fie manufacturate pe scarĂŁ largĂŁ de cĂŁtre monopolul francez al tutunului ĂŽncepând din anul 1843, de unde Âşi denumirea de „cigarettes”. Þigaretele erau o marfĂŁ ieftinĂŁ, destinatĂŁ maselor de nevoiaÂşi. RĂŁspândirea lor ĂŽn toatĂŁ Europa a fost favorizatĂŁ de miÂşcĂŁrile trupelor ĂŽn timpul rĂŁzboaielor napoleoniene Âşi a rĂŁzboiului din Crimeea.

• Epoca de aur a Ăžigaretelor a ĂŽnceput ĂŽn 1881, când James Bonsack a inventat un utilaj mecanizat. DacĂŁ pânĂŁ atunci un muncitor ĂŽndemânatic putea sĂŁ ruleze patru Ăžigarete pe minut (aproximativ 2000 ĂŽn opt ore), de-acum, maÂşinile Bonsack puteau rula 120 000 de Ăžigarete pe zi. Între 1865 Âşi 1915, producĂžia de Ăžigarete din America a crescut de o mie de ori.

• În timpul Primului Âşi Celui de-al Doilea RĂŁzboi Mondial, companiile de tutun au oferit trupelor milioane de Ăžigarete gratuite. AceastĂŁ practicĂŁ a coincis cu cea mai rapidĂŁ creÂştere a prevalenĂžei fumatului Âşi cu cea mai vertiginoasĂŁ expansiune a vânzĂŁrilor de Ăžigarete din toatĂŁ istoria SUA.

• În 1915, dr. Abbe a descris mai multe cazuri de cancer al gurii la persoane care mestecau tutun Âşi a emis pentru prima datĂŁ ipoteza cĂŁ tutunul ar putea fi un factor de risc.

• În anii 1930, opinia publicĂŁ din SUA a fĂŁcut presiuni asupra forurilor legislative Âşi, ca urmare, s-au emis legi care interziceau scuipatul, iar scuipĂŁtoarele care erau plasate ĂŽn faĂža magazinelor au fost ĂŽnlĂŁturate.

• Prima ĂžigaretĂŁ cu filtru a fost comercializatĂŁ ĂŽn Marea Britanie ĂŽn anul 1930.

• Raymond Pearl de la Universitatea Johns Hopkins a publicat ĂŽn revista Science ĂŽn 1938 un studiu efectuat pe 6800 de persoane, care arĂŁta legĂŁtura dintre fumat Âşi reducerea duratei medii de viaÞã.


• Dr. Ernest Wynder Âşi dr. Evarts Graham de la Facultatea de MedicinĂŁ a UniversitĂŁĂžii din Washington au descoperit ĂŽn 1945 cĂŁ, dintr-un numĂŁr de 605 bĂŁrbaĂži cu cancer bronhopulmonar, aproape toĂži erau fumĂŁtori de mai bine de 20 de ani.

• Dr. Ernst Wynder a confirmat printr-un experiment efectuat ĂŽn 1953 pe Âşoareci de laborator cĂŁ gudronul este cancerigen. Aplicarea acestuia pe blana animalelor de laborator a dus la apariĂžia de tumori canceroase Âşi astfel s-a evidenĂžiat pentru prima oarĂŁ legĂŁtura biologicĂŁ dintre un produs din tutun Âşi procesul canceros.

• Doll Âşi Hill, doi autori britanici, publicĂŁ ĂŽn anul 1954 ĂŽn British Medical Journal rezultatele unui studiu despre obiceiul fumatului la medici Âşi mortalitatea acestora. Ca urmare, un mare numĂŁr de medici renunÞã la fumat.

• În 1957, Medicul-Âşef al SUA face prima declaraĂžie publicĂŁ cu privire la legĂŁtura dintre fumat Âşi cancerul pulmonar. În Raportul comun al grupului de studiu asupra fumatului Âşi sĂŁnĂŁtĂŁĂžii, dr. Leroy Burney aratĂŁ cĂŁ: „fumatul de Ăžigarete ca obicei de lungĂŁ duratĂŁ este un factor cauzal ĂŽn etiologia cancerului pulmonar.” Raportul este sinteza unui studiu realizat cu ĂŽncepere din 1955 de cĂŁtre mai multe instituĂžii medicale printre care Institutul NaĂžional al Cancerului, Institutul NaĂžional de SĂŁnĂŁtate, Societatea AmericanĂŁ a Cancerului Âşi AsociaĂžia AmericanĂŁ a Inimii.

• În 1959, Leroy Burney, medicul-Âşef al SUA, a declarat ĂŽn Jurnalul AsociaĂžiei Medicale Americane cĂŁ dovezile covârÂşitoare existente la ora respectivĂŁ „implicĂŁ faptul cĂŁ fumatul este principalul factor cauzal” al creÂşterii incidenĂžei cancerului de plĂŁmâni.


• În 1959, dr. J. Wayne McFarland Âşi pastorul Elman J. Folkenberg au conceput renumitul Plan de cinci zile pentru renunĂžare la fumat, unul dintre primele programe publice de renunĂžare la fumat. Ulterior este revizuit de o echipĂŁ de experĂži de la Universitatea Loma Linda din California Âşi a primit numele de „Breathe Free” ("RespirĂŁ Liber"). Din 1959, mai mult de 20 de milioane de fumĂŁtori au renunĂžat la fumat ca urmare a acestor programe.

• În 1962 apare primul Raport al Colegiului Regal Britanic al Medicilor din Londra intitulat „Fumatul Âşi sĂŁnĂŁtatea”.

• În 1964 este publicat ĂŽn Statele Unite primul raport „Surgeon General”, care a condamnat oficial fumatul ĂŽn mod inechivoc Âşi a arĂŁtat legĂŁtura dintre fumatul de Ăžigarete Âşi cancerul pulmonar.


• În 1965, Parlamentul Marii Britanii promulgĂŁ pentru prima oarĂŁ legislaĂžia prin care se interzice publicitatea pentru produsele de tutun la televiziune.

• În 1965, Congresul SUA adoptĂŁ o lege federalĂŁ prin care devine obligatorie imprimarea pe ambalajul Ăžigaretelor a avertismentului: „AtenĂžie! Fumatul poate fi vĂŁtĂŁmĂŁtor pentru sĂŁnĂŁtatea dumneavoastrĂŁ.”

• Consilierul ĂŽn probleme de tabagism Arthur Mullaney Âşi câÞiva elevi de la Liceul Randolph din statul Massachusetts au avut ĂŽn 1970 ideea de a rezerva ĂŽn calendarul fiecĂŁrui an o zi specialĂŁ ĂŽn care toĂži locuitorii din oraÂş sĂŁ se abĂžinĂŁ de la fumat Âşi sĂŁ doneze banii astfel economisiĂži pentru un fond folosit ĂŽn scop educativ. Ziua a primit numele de Ziua FĂŁrĂŁ Fumat. Ideea a fost primitĂŁ cu entuziasm Âşi, dupĂŁ Âşapte ani, a fost promovatĂŁ la scarĂŁ naĂžionalĂŁ de cĂŁtre Societatea AmericanĂŁ a Cancerului.

• Din 1971, publicitatea pentru produsele din tutun a fost interzisĂŁ ĂŽn totalitate ĂŽn reĂželele de televiziune din SUA.

• În 1975, Italia interzice fumatul ĂŽn Âşcoli, spitale, cinematografe, teatre, muzee, biblioteci Âşi sĂŁlile de aÂşteptare ale mijloacelor de transport ĂŽn comun.

• În 1978, Secretarul cu probleme de sĂŁnĂŁtate al Guvernului Americii, Joseph Califano, a etichetat Ăžigaretele drept „Inamicul nr. 1 al sĂŁnĂŁtĂŁĂžii publice”.

• Takeshi Hirayama, Âşeful departamentului de epidemiologie al Institutului de CercetĂŁri al Centrului NaĂžional pentru Cancer din Tokio, Japonia, a studiat timp de 14 ani un numĂŁr de 92 000 de femei nefumĂŁtoare care aveau bĂŁrbaĂži fumĂŁtori. Studiul sĂŁu publicat ĂŽn 1981 a arĂŁtat cĂŁ riscul de cancer pulmonar al femeilor nefumĂŁtoare cu soĂži fumĂŁtori este mai mare cu 40-90% comparativ cu riscul femeilor nefumĂŁtoare cu soĂži nefumĂŁtori. Riscul de cancer pulmonar al femeilor nefumĂŁtoare a crescut proporĂžional cu numĂŁrul de ĂžigĂŁri fumate de cĂŁtre soĂžii acestora.

• Raportul „Surgeon General” din anul 1982 atrage atenĂžia asupra faptului cĂŁ fumatul pasiv ar putea fi o posibilĂŁ cauzĂŁ a cancerului pulmonar.

• În 1983 apare un alt Raport al „Surgeon General” despre consecinĂžele fumatului ĂŽn care se aratĂŁ cĂŁ fumatul este o cauzĂŁ majorĂŁ de cardiopatie ischemicĂŁ.

• În 1984 apare urmĂŁtorul Raport al „Surgeon General” despre consecinĂžele fumatului, ĂŽn care se aratĂŁ cĂŁ fumatul este o cauzĂŁ majorĂŁ a bronhopneumopatiei cronice obstructive.

• În 1986, preÂşedintele cubanez Fidel Castro renunÞã la fumat din motive de sĂŁnĂŁtate.

• În 1988 apare al douĂŁzecilea Raport al „Surgeon General” despre consecinĂžele fumatului, ĂŽn care nicotina este incriminatĂŁ ca fiind un „drog puternic care produce dependenÞã”. Dr. Everet Koop, medicul-Âşef al SUA, declarĂŁ: „Este clar acum cĂŁ … ĂžigĂŁrile Âşi celelalte forme de folosire a tutunului produc dependenÞã Âşi cĂŁ aceastĂŁ dependenÞã are la bazĂŁ efectele farmacologice ale nicotinei.”

• În 1988 se sĂŁrbĂŁtoreÂşte pentru prima oarĂŁ Ziua MondialĂŁ FĂŁrĂŁ Fumat, o acĂžiune sponsorizatĂŁ de OrganizaĂžia MondialĂŁ a SĂŁnĂŁtĂŁĂžii cu ocazia aniversĂŁrii a 40 de ani de la ĂŽnfiinĂžarea acesteia. Lozinca primei Zile Mondiale FĂŁrĂŁ Fumat a fost: „Tutunul sau sĂŁnĂŁtatea: alegerea vĂŁ aparĂžine.”

• În anul 1989, ĂŽn Statele Unite ale Americii intrĂŁ ĂŽn vigoare o prevedere care interzice fumatul pe cursele aeriene interne.

• În 1992 apare plasturele cu nicotinĂŁ folosit cu scopul atenuĂŁrii simptomelor neplĂŁcute ale sevrajului ĂŽn primele zile de renunĂžare la fumat.

• În Australia, reclama pentru tutun este interzisĂŁ sub orice formĂŁ din anul 1992.

• În 1993, FranĂža interzice publicitatea pentru produsele din tutun. Marele Premiu al FranĂžei, cursa automobilisticĂŁ din cadrul Campionatului Mondial de Formula I este suspendatĂŁ din cauza reclamelor pentru tutun. Cursa este reprogramatĂŁ Âşi desfĂŁÂşurarea ei este permisĂŁ, dar fĂŁrĂŁ publicitatea directĂŁ la ĂžigĂŁri. PiloĂžilor li se permite sĂŁ poarte culorile sponsorilor.

• 1994 • Compania McDonald’s interzice fumatul ĂŽn toate cele 11 000 de restaurante pe care le gireazĂŁ.

• În 1994 se desfĂŁÂşoarĂŁ primul concurs internaĂžional Quit&Win.

• În 1995, AdministraĂžia pentru Alimente Âşi Medicamente (FDA) a SUA declarĂŁ nicotina un drog. În acelaÂşi an, preÂşedintele ĂŽn funcĂžie al SUA, Bill Clinton, susĂžine declaraĂžia FDA, prin care nicotina este incriminatĂŁ ca un drog care duce la dependenÞã.

• În 1995, Jeffrey Wigand, fostul director al departamentului de cercetare al companiei Brown&Williamson, una dintre cele mai mari companii producĂŁtoare de tutun din SUA Âşi din lume, depune mĂŁrturie ĂŽn faĂža unei curĂži federale pentru a demasca practicile necinstite ale companiilor de tutun. În anul urmĂŁtor, reĂžeaua de televiziune CBS difuzeazĂŁ un interviu de 60 de minute care pune pe jar ĂŽntreaga industrie a tutunului, precum Âşi oficialitĂŁĂžile americane. Drama lui Jeffrey Wigand este ulterior fixatĂŁ pe peliculĂŁ ĂŽn filmul de mare rĂŁsunet intitulat „The Insider”.

• În 1996, oamenii de ÂştiinÞã dau publicitĂŁĂžii legĂŁtura dintre benzopiren – o substanÞã chimicĂŁ din gudron – Âşi cancerul de plĂŁmâni. Benzopirenul produce leziuni la nivelul genei p53 cu rol ĂŽn supresia cancerului.

• În 1998, California devine primul stat american ĂŽn care o lege care interzice fumatul ĂŽn baruri este pusĂŁ ĂŽn aplicare.

• În iunie 2000, Departamentul de Transporturi al SUA interzice fumatul pe toate zborurile internaĂžionale ale companiilor aeriene americane.

• În iulie 2000 intrĂŁ ĂŽn vigoare legea prin care ĂŽn România se interzice publicitatea explicitĂŁ pentru produsele din tutun ĂŽn cadrul programelor de radiodifuziune Âşi televiziune, ĂŽn presa scrisĂŁ, pe prima Âşi pe ultima copertĂŁ sau paginĂŁ a materialelor tipĂŁrite Âşi pe biletele de cĂŁlĂŁtorie pentru transportul public.

• În iunie 2002, Parlamentul României interzice complet fumatul ĂŽn unitĂŁĂžile sanitare, de stat Âşi private. De asemenea, legea interzice fumatul ĂŽn spaĂžiile publice ĂŽnchise. Fumatul este permis ĂŽn spaĂžii special amenajate pentru fumat. Se mai interzic vânzarea Ăžigaretelor la bucatĂŁ, precum Âşi punerea pe piaÞã a pachetelor de Ăžigarete care conĂžin mai puĂžin de 20 de bucĂŁĂži.

• La sfârÂşitul anului 2002, Uniunea EuropeanĂŁ interzice publicitatea pentru tutun, iar miniÂştrii sĂŁnĂŁtĂŁĂžii aprobĂŁ o lege care interzice publicitatea pentru tutun ĂŽn presa tipĂŁritĂŁ.

• În iunie 2003, preÂşedintele filipinez Arroyo semneazĂŁ ĂŽn premierĂŁ o lege care consfinĂžeÂşte toate spaĂžiile publice ca zone de nefumĂŁtori. Este prima lege de pe tot globul care se conformeazĂŁ pe deplin ConvenĂžiei Cadru a OMS pentru controlul tutunului.

• 2003 • OficialitĂŁĂžile din New York City interzicfumatul ĂŽn toate restaurantele Âşi barurile cu excepĂžia unor localuri specializate.

• În iunie 2004, fumatul a fost interzis pe deplin ĂŽn Norvegia.

• În 2004, Sir Richard Doll din Marea Britanie ĂŽÂşi finalizeazĂŁ studiul cu durata de 50 de ani care a cuprins un lot de aproape 35 000 de medici. Studiul distinsului cercetĂŁtor a fost printre primele care au confirmat legĂŁtura dintre fumat Âşi cancerul pulmonar. Cu ocazia momentului aniversar, Sir Doll a subliniat cĂŁ ĂŽn realitate riscurile fumatului sunt mult mai mari decât s-a crezut la ĂŽnceputul studiului ĂŽn 1954.

• În noiembrie 2004 se ĂŽnfiinĂžeazĂŁ ĂŽn BucureÂşti, IaÂşi Âşi TimiÂşoara primele centre de sprijin pentru persoanele care vor sĂŁ renunĂže la fumat sub coordonarea dr. Magdalena Ciobanu de la Centrul de consiliere din BucureÂşti.

• În 2005, ĂŽn Bulgaria este interzis fumatul ĂŽn spitale, Âşcoli, muzee, teatre etc. Birourile trebuie sĂŁ aibĂŁ locuri speciale pentru fumat.

• În ianuarie 2005, ĂŽn Italia intrĂŁ ĂŽn vigoare o lege care interzice cu stricteĂže fumatul ĂŽn toate spaĂžiile ĂŽnchise, inclusiv ĂŽn baruri.

• În februarie 2005, ĂŽn Cuba este interzis fumatul ĂŽn toate spaĂžiile publice, localuri sau birouri, sĂŁli de teatru sau cinema. Fumatul este interzis cu desĂŁvârÂşire ĂŽn mijloacele de transport ĂŽn comun Âşi ĂŽn spitale.

• În ianuarie 2006, Spania interzice fumatul la locul de muncĂŁ, stadioane sportive Âşi alte spaĂžii publice. Restaurantele, barurile Âşi hotelurile sunt obligate sĂŁ creeze spaĂžii complet izolate pentru fumĂŁtori.

• În 2006, Tasmania – Australia, devine prima ĂžarĂŁ pe deplin liberĂŁ de fumat. Fumatul este permis numai ĂŽn aer liber.


___________________________________

Materialul de faÞã a fost compilat de dr. Valentin Nãdãºan pe baza informaÞiilor procurate din urmãtoarele surse:
- Tobacco.org
- David Moyer, The Tobacco Reference Guide, UICC GLOBALink
- Women and Smoking: A Report of the Surgeon General (2001)
- Youth and Tobacco: Preventing Tobacco Use among Young People: A Report of the Surgeon General (1995)
- The Health Benefits of Smoking Cessation: A Report of the Surgeon General (1990)
- The Health Consequences of Involuntary Smoking: A Report of the Surgeon General (1986)
- The Health Consequences of Smoking: Cancer and Chronic Lung Disease in the Workplace: A Report of the Surgeon General (1985)
- The Health Consequences of Smoking: Chronic Obstructive Lung Disease: A Report of the Surgeon General (1984)
- The Health Consequences of Smoking: Cardiovascular Disease (1983)
- The Health Consequences of Smoking: Cancer: A Report of the Surgeon General (1982)
- The Health Consequences of Smoking (1971, 1972, 1973, 1974, 1975)
- Smoking and Health (1964)

E foarte interesanta imaginea, pH. Provoaca un zambet trist, dar realitatea e asta si din pacate atat de multi nu-si dau seama... Te`as ruga sa o pui si in album