Viata unui student in timpul anului universitar poate fi foarte bine caracterizata prin titlurile cantarilor de la biserica. De ex.: in timpul anului cand nimeni nu se gandeste la examene cantarile sunt de tipul "Ce pace si ce bucurie". In urma unor studii superficiale sau mai aprofundate toata lumea se intreaba pana la urma :"Cine a crezut in cele scrise?"(in carti evident) ori "Nu pot sa prind cu mintea mea".
Pot profesorii sa vorbeasca "Bland ca o voce de înger" noi "Mergem inainte" pana "Cand necazuri intalnesti". Oricum pana una alta "Este soare azi in viata mea" si daca tot ne plimbam "Printre nori de osanale" aproape iti vine sa crezi ca traiesti in "O ce tara minunata”.
Nu prea reusesc studentii sa-si inmulteasca adipocitele in timpul facultatii pt. ca se face multa miscare inutila in jurul vasului in care ciorba "Vesel salta clocoteste" si daca in timp ce-o mananci te gandesti la "Doamne cata suferinta este astazi pe pamant" te consolezi cu faptul ca in curand "Merg spre casa\ m-asteapta -ma rog - MAMA \ doar o noapte,\ doar o noapte am de plans".
Catre sfarsitul semestrului vin examenele si pe ici pe colo se aude cate un glas tttrremurrat: "Cand ziua cea mare e-atat de-aproape!”; bine mai spune cantarea: "De multe ori pustie-i viata, si-un oftat in locul bucuriei in pieptu-mi s-a-ncuibat".
Nu trece multa vreme si se aude strigatul: "Fratilor, sosit e ceasul!!!" si sa vezi atunci: "Valuri muginde" "Furtuna e azi ĂŽn juru-mi!", imperative: "Auzi Doamne urletul marii?"!
Daca tot semestrul studiul a fost neglijat, toata lumea se face subit mult mai credincioasa. Implorari: "De mâna du-ma Tata!", „In Domnul gasesc adapost".
In timpul examenului profesorii se mira: "Oare n-ati aflat voi inca???". Dupa examen studentii se impart in doua categorii: "Cine-s acesti fericiti?" si "De ce lacrimi arzatoare?". Daca profesorul admite re-re-re-uri cantam "Atata har" si facem promisiuni ca "O ce frumos e sa-nvatam!", evident, la timpul viitor.
Oricum la urma toata lumea se simte "Obosit si-nfrant de cale lunga."