ady_maris
Avansat
Data inscrierii: 31/Mai/2006 |
Mesaje: 200 |
|
|
|
Trimis: Joi Iun 01, 2006 3:25 pm |
|
|
|
|
|
Creatorul Universului a fost biciuit, scuipat ºi batjocorit, înainte de a fi dat la moarte. Toate acestea ca sã se împlineascã profeþia biblicã. ISUS a oprit îngerii care puteau sã-L apere. El a venit din cer ca sã facã voia Tatãlui ºi fiind ascultãtor, El a murit pe cruce.
El ºi-a vãrsat sângele Lui preþios ca sã ne spele pãcatele. Isus Hristos a fost sacrificat ca Miel al lui Dumnezeu pentru a ridica pãcatul lumii.
“Fiindcã atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, cã a dat pe Singurul lui Fiu, pentru ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã.” (Ioan 3:16)
El care nu a cunoscut pãcatul, “a devenit pãcat pentru noi.” (2 Cor. 5:21) Isus a murit, a fost îngropat ºi a înviat a treia zi, biruitor asupra morþii ºi mormântului. El a fost vãzut de ucenicii Sãi ºi de încã 500 de martori înainte de a se ridica la cer. (1 Corinteni 15:3-6)
În timpul rãspândirii acestei minunate veºti, li se aducea la cunoºtinþã pãcãtoºilor darul vieþii veºnice celor care Îl primesc pe Isus ca Domn ºi Mântuitor.
Satan se opunea cu teribile persecuþii. Totuºi Evanghelia se vestea, iar credincioºii în Hristos duceau cu credinþã mesajul mai departe.
.
ÃŽn cele din urmã, în afarã de toate acestea, apãru “cartea sfântã a Islamului” – KORAN-ul care conþine multe din scrierile lui Mahomed.
Este interesant cã dintr-un stadiu timpuriu musulmanii au primit protecþie din partea regilor romano-catolici datoritã revelaþiilor lui Mahomed cu privire la fecioara Maria.
Totuºi au rãmas lucrãri nepublicate ale lui Mahomed care se aflã acum în mâinile aºa ziºilor oameni sfinþi – Ayatollahs– din credinþa islamicã.
Când cardinalul Bea a împãrtãºit cu noi acest lucru la Vatican el a spus: “Aceste lucruri sunt pãzite deoarece ele conþin informaþii care leagã Vaticanul de crearea Islamului. Ambele pãrþi au atât de multe informaþii una despre cealaltã, încât dacã ar fi expuse ele ar crea un asemenea scandal care ar cauza un dezastru major pentru ambele religii”.
În vremea în care Mahomed murea, religia Islamului lua amploare. Triburile arabe nomade îºi unea forþele în numele lui Allah ºi ale profetului sãu Mahomed.
ÃŽn cartea sfântã “Koran”, Isus este privit doar ca un simplu profet. Dacã papa era reprezentantul sãu pe pãmânt, atunci el ar fi trebuit sã fie de asemenea un profet al lui Dumnezeu... , ceea ce ar fi determinat pe adepþii lui Mahomed sã se teamã ºi sã-l respecte pe papa ca pe un alt “om sfânt”.
Papa s-a miºcat repede ºi a emis bule papale acordând generalilor arabi permisiunea de a invada ºi a cuceri popoarele din Nordul Africii.
Vaticanul a ajutat la finanþarea adunãrii acestei masive armate islamice în schimbul a trei favoruri principale:
1. Eliminarea evreilor ºi a creºtinilor-adevãraþii credincioºi biblici pe care ei îi numeau infideli.
2. Protejarea cãlugãrilor augustini ºi a romano-catolicilor.
3. Cucerirea Ierusalimului pentru “Sfinþia sa” de la Vatican.
Bãtãlia din Nordul Africii era pe cale sã înceapã.
Pe mãsurã ce timpul trecea, puterea Islamului devenea copleºitoare.., evreii ºi adevãraþii creºtini erau mãcelãriþi ºi Ierusalimul cãzu în mâinile lor.
O notã interesantã: în tot acest timp romano-catolicii nu erau niciodatã atacaþi, nici altarele lor.
A venit ºi timpul schimbului. Papa a cerut Ierusalimul. Dar de acum generalii arabi simþeau exaltarea victoriei oriunde mergeau. Ei simþeau cã nimic nu le putea sta înainte.
Planurile papei, întocmite cu atenþie, se desfãºuraserã bine la început, apoi s-au prãbuºit sub ochii sãi.
Sub îndrumarea lui Waraquah, Mahomed a scris în Koran marea minciunã... , cã Avraam l-a oferit pe Ismael ca jertfã. Biblia spune clar cã Isaac fusese jertfa; dar Mahomed îndepãrtã numele lui Isaac ºi-l înlocui cu Ismael.
Ca rezultat al acestui fapt ºi a viziunii lui Mahomed, credincioºi musulmani au construit o moschee – “Domul Stâncii”, în onoarea lui Ismael, în locul Templului evreiesc care fusese distrus în anul 70 dupã Hristos; fãcând astfel Ierusalimul al doilea loc “preasfânt” în credinþa islamicã.
Cum ar fi putut sã dea ei un altar atât de sacru, fãrã sã provoace o revoltã??? – vezi înþelegerea cu privire la cedarea Ierusalimului.
Papa, când a aflat cã musulmanii îl numesc pe “sfinþia sa” – infidel – a realizat cã de fapt construise ceva care ieºise de sub control.
Generalii musulmani fuseserã determinaþi sã cucereascã lumea pentru Allah... , aºa cã acum ei îºi întoarserã privirile spre Europa.
Ambasadorii islamici îl contactarã pe “sfinþia sa” la Vatican ºi cerurã bule papale care sã le dea cale liberã pentru invadarea þãrilor Europei. Vaticanul era insultat. Rãzboiul era inevitabil.
Puterea temporalã ºi controlul asupra lumii erau considerate drepturi fundamentale ale papei. El nici nu concepea sã le împartã cu cei pe care-i considera pãgâni.
Papa ºi-a ridicat armatele ºi a început rãzboaiele pe care el le-a numit cruciade, pentru a-i împiedica pe copiii lui Ismael de la acapararea Europei catolice.
Rãzboiul durã timp de secole, iar Ierusalimul a scãpat în felul acesta din strânsoarea papei.
Turcia cãzu, iar Spania ºi Portugalia au fost de asemenea invadate de forþele islamice. ÃŽn Portugalia, islamiºtii au numit un sat de munte “Fatima”, în onoarea fiicei lui Mahomed, fãrã sã viseze mãcar cã acesta va deveni mai târziu celebru în lume.
Ani mai târziu, când armatele musulmane au fost reþinute în insulele Sardinia ºi Corsica pentru a nu invada ItaliaMormântul lui Isus este gol. El este acum la dreapta lui Dumnezeu, pregãtindu-se pentru reîntoarcerea pe pãmânt. El va primi stãpânirea pentru a conduce ca Domn al domnilor ºi Împãrat al împãraþilor.
Pânã la rãstignire, prinþul întunericului lansa atacuri constante în mintea oamenilor pentru a distruge acest mesaj al nãdejdi vieþii veºnice. Acum vom expune tacticile viclene ale lui Satan care are aºa de mult succes în a-i transforma pe oameni în sclavi.
Credincioºii au mers înainte cu Evanghelia chiar ºi în Africa, unde în urma vestirii, Domnul a ridicat câteva mici comunitãþi locale. Ei s-au întâlnit cu o puternicã opoziþie. Atât conducãtorii evrei cât ºi cei romani persecutau deopotrivã pe credincioºii în Hristos, pentru a opri aceastã lucrare a lui Dumnezeu.
Evreii s-au rãsculat împotriva Romei ºi în anul 70 dupã Hristos, armata romanã sub conducerea generalului Titus a distrus Ierusalimul ºi marele Templu evreiesc care reprezenta inima religiei evreieºti, împlinind astfel profeþia lui Isus din Matei 24:2.
Foarte important! ÃŽn acest loc sfânt unde a fost odatã Templul se aflã astãzi moscheea “Domul Stâncii”, al doilea loc ca importanþã al islamului.
Atunci a fost un masacru oribil. Unii evrei au fost luaþi prizonieri în timp ce alþii au evadat ºi au pornit în toate direcþiile pentru a supravieþui.
Unii dintre refugiaþii evrei s-au aºezat în Africa de Nord, ca nomazi trãind în corturi. Agenþii Romei i-au urmãrit ºi le-au supravegheat toate miºcãrile.
Schimbãri mari pluteau în aer. Corupþia mãcina Imperiul Roman care era gata de prãbuºire. Cezar împãratul, se autoproclama ca fiind un zeu, iar ceilalþi apropiaþi îl aprobau. Apatia, lãcomia, cruzimea, perversiunea ºi rãzvrãtirea sãpau la baza imperiului Roman. Sfârºitul era aproape.
Persecuþiile împotriva creºtinilor erau fãrã folos. Credincioºii în Hristos continuau sã-ºi trãiascã viaþa pentru Evanghelie.
Singura cale prin care Satan ar fi putut opri aceastã înfruntare era de a crea o “religie creºtinã” falsificatã pentru a distruge lucrarea lui Dumnezeu.
Soluþia era la Roma. Religia lor venise din anticul Babilon ºi tot de ceea ce avea nevoie era o susþinere îndrãzneaþã. Dar aceasta nu s-a întâmplat peste noapte. A necesitat un timp. Germenele acestei “religii creºtine”, a luat fiinþã în scrierile aºa-numiþilor “Sfinþi Pãrinþi ai Bisericii”, care de fapt erau niºte pãgâni care nu cunoºteau Scripturile ºi nici pe Isus Hristos. Prin scrierile lor aceastã nouã religie urma sã capete înfãþiºare. Satan îºi crea monstrul.
Statuia lui Jupiter din Roma a fost numitã în cele din urmã Sf. Petru, iar statuia lui Venus a fost schimbatã în fecioara Maria. Locul ales pentru cartierul general era una dintre cele ºapte coline, numitã “Vaticanus”, locul de adorare ºi locul unde fusese templul satanic al lui Janus.
Marea religie contrafãcutã a fost numitã Romano-catolicism. Isus a numit-o: “o tainã, Babilonul cel mare, mama curvelor ºi spurcãciunilor pãmântului.”(Apocalipsa 17:5) Ea a luat naºtere pentru a bloca Evanghelia, pentru a mãcelãri pe credincioºii în Hristos, pentru a înfiinþa religii, a face rãzboaie ºi a îmbãta naþiunile cu vinul curviei ei, aºa cum veþi vedea în paginile urmãtoare.
Deoarece Imperiul Roman se destrãma, ei nu ºi-au mai putut plãti spionii. Aºa cã noua religie a Catolicismului a preluat aceastã responsabilitate. Poliþiile înfiinþate de Imperiul Roman desfãºurau spionajul creºtinilor ºi evreilor, complotând distrugerea lor.
Mãnãstirile au început sã rãsarã în Africa de Nord. Au fost plasate strategic, oriunde se aflau aºezãminte creºtine. Capii religioºi de la Roma îi supravegheau ºi pe descendenþii lui Ismael, care locuiau ca nomazi peste tot în Africa de Nord.
În Vechiul Testament al Bibliei, în cartea Genezei, este scris cum Dumnezeu a ales un om pe nume Avraam pentru a deveni pãrintele naþiunilor.
Dumnezeu i-a promis lui Avraam un fiu, dar soþia lui era stearpã. Aºa cã ea i-a oferit pe sclava sa egipteanã Hagar, pentru a-i aduce pe lume copilul aºteptat. Hagar a dat naºtere unui fiu ºi el s-a numit Ismael. (pãrintele popoarelor arabe) Biblia spune cã dupã naºterea lui Ismael, Hagar ºi-a dispreþuit stãpâna. (Geneza 16:4)
Când Sara avea 90 de ani ea nãscut un fiu pe nume Isaac, care era copilul fãgãduit de Dumnezeu. Sara l-a cicãlit pe Avraam pânã el a alungat-o pe roaba Hagar ºi pe fiul ei Ismael. Sara vroia ca Isaac sã fie moºtenitorul. Dar tocmai aceastã situaþie era foarte tristã pentru Avraam, din pricina fiului sãu Ismael.
Hagar plecã cu Ismael, dar Dumnezeu îi spuse lui Avraam cã acest fiu va deveni un popor “pentru cã este sãmânþa ta”. (Geneza 21:19) ÃŽn deºertul fãrã apã, Dumnezeu a auzit vocea bãiatului ºi a trimis un înger care i-a spus lui Agar cã Ismael va deveni un popor mare. Ea l-a ridicat pe bãiat ºi a vãzut un izvor de apã care le-a salvat vieþile. Biblia spune: “ªi Dumnezeu era cu bãiatul ºi el a crescut ºi a rãmas în deºert.”(Geneza 21:20) Astãzi, urmaºii lui Ismael sunt cam un milion de suflete.
ÃŽn secolul al-ΙV-lea mulþimile din aºezãrile rurale au auzit despre “omul sfânt” din Roma care a luat locul Cezarilor. El avea o armatã ciudatã de preoþi, cãlugãri ºi cãlugãriþe care posteau, se rugau ºi ajutau pe sãraci. Oamenii au privit pe urmaºii acestui om (papa) cu fricã ºi cu mult respect.
ÃŽn Algeria, o þarã din Africa de Nord, în anul 354 dupã Hristos, o mamã devotatã romano-catolicismului, dãdea naºtere unui bãiat. Numele sãu era Augustin. El a fost un geniu, iar în cele din urmã a devenit “un sfânt” al religiei romano-catolice. El a fost episcop al Africii romane.
Acest credincios lider romano-catolic a fost numit “Pãrintele Bisericii”. Augustin a scris douã vestite opere: “Oraºul lui Dumnezeu” ºi “Confesiuni”, care deºi necunoscute lumii arabe, i-au afectat serios viaþa pentru secole.
Augustin era activ în a-i câºtiga pe arabi la Romano-catolicism, incluzând aºadar toate triburile. Dar mulþimile de arabi urau catolicismul ºi nu s-au convertit. În timp, au fost trimiºi spioni la aceºti îndepãrtaþi nomazi care respingeau catolicismul, care au rãspândit vestea cã într-o zi un mare conducãtor va apare ºi-i va aduna pe arabi împreunã.
La douã sute de ani dupã Augustin, în jurul anului 570 dupã Hristos, se nãºtea la Mecca, în Arabia Sauditã, Mahomed. Acest om urma sã schimbe cursul istoriei lumii.
Mahomed s-a autointitulat “Mesagerul lui Dumnezeu”. El a înfiinþat marea religie a islamului. ÃŽn mai puþin de 20 de ani dupã moartea sa, armatele lui învingeau imperiile Bizantin ºi Persan, iar mai târziu aceste armate s-au nãpustit în Europa. Profetul Mahomed era uluitor.
Mai întâi aº vrea sã-þi descriu religia islamicã aºa cum o vede lumea. Apoi îþi voi împãrtãºi ceea ce am învãþat la Vatican, despre cum a venit islamul la existenþã în realitate. Vei fi ºocat. Ceea ce îþi voi spune este cea mai incredibilã istorie a intrigii pe care ai auzit-o vreodatã.
În felul urmãtor vede lumea marea religie islamicã fondatã pe profetul Mahomed, care acum circa un miliard de adepþi.
Oraºul lor preasfânt este numit Mecca ºi se aflã în Arabia Sauditã. Acest oraº este deasemenea locul naºterii profetului Mahomed.
Islamul declarã cã Avraam ºi Ismael au construit “Casa lui Dumnezeu” alãturi de izvorul (Zamzam) care a salvat viaþa lui Ismael ºi a mamei sale Hagar.
”Casa lui Dumnezeu” originalã era mult mai micã comparativ cu cea nouã în formã de cub cu latura de 18 metri, cu structurã de piatrã, care a înlocuit-o pe prima. Ea este numitã Kaaba (Casa lui Dumnezeu). Credincioºii musulmani din toatã lumea se roagã de cinci ori pe zi în direcþia acestui loc sfânt, vorbind direct dumnezeului lor - Alah - fãrã intermediar.
La Mecca, credincioºii musulmani înconjoarã Kaaba vãrsând lacrimi, cerând binecuvântãri ºi milã, tânjind dupã compania lui Alah în rai.
Trei mari religii au un lucru comun: fiecare are un loc sfânt unde cautã cãlãuzire. Romano-catolicii privesc Vaticanul ca pe oraºul sfânt. Evreii privesc Zidul plângerii din Ierusalim ca pe locul lor sfânt. Musulmanii privesc Mecca ca pe oraºul lor sfânt. Fiecare grup crede cã primeºte binecuvântãri speciale ºi sigure pentru tot restul vieþii ca urmare a vizitãrii locurilor lor sfinte.
La începuturile islamului, vizitatorii aduceau daruri la “Casa lui Dumnezeu” ºi îngrijitorii templului se fãceau plãcuþi tuturor care veneau. Unii oameni îºi aduceau idolii ºi pentru ca sã nu se simtã jigniþi, îngrijitorii templului îi luau ºi îi aºezau în sanctuar.
Se spune cã evreii considerau Kaaba, cu venereþie, ca pe un cort perifetic al Domnului, pânã când el a fost pângãrit cu idoli.
În cele din urmã musulmanii nu au mai avut acces la izvor (Zamzam) pentru cã tribul care pãzea locurile sfinte era necinstit. Aceºti oameni erau din Yemen ºi se numeau Jurhumiþi. Ei stãpâneau, deasemenea ºi Mecca. Pânã la urmã oamenii s-au ridicat împotriva jurhumiþilor pentru a-i alunga. Când au plecat, aceºtia au luat aproape tot... Au aruncat o parte din comoara Kaabei, daruri ale peregrinilor care se adunaserã de ani, în izvorul Zamzam. Apoi l-au umplut cu nisip ºi aºa izvorul a dispãrut.
Tribul Khuzaiþilor a preluat conducerea, dar ei au permis ca dumnezeul moabiþilor “Hubal” sã fie aºezat în Kaaba, continuând astfel idolatria.
Kluzaiþii au fost înlocuiþi de Quraysh, un trib puternic de arabi descendenþi din Ismael.
În Mecca se nãscuse un om care era respectat ºi de qurayshi, deºi el aparþinea tribului Hashim. Numele lui era Abd Al-Mutalib, care a fost bunicul profetului Mahomed.
Abd Al-Mutalib avusese o viziune prin care i se spunea unde se gãseºte izvorul Zamzam. Un duh i-a spus sã caute sânge, bãlegar, un muºuroi de furnici ºi o ciocãnitoare. El a gãsit intrarea între doi idoli unde qurayshi îºi aduceau jertfele. El a sãpat ºi a gãsit izvorul cu comorile sale, devenind astfel eroul Meccãi.
Abd Al-Mutalib s-a rugat la dumnezeul sãu. Dacã acest dumnezeu l-ar fi binecuvântat cu zece fii, atunci el trebuia sã sacrifice unul dintre ei pentru acel dumnezeu, la Kaaba.
Peste ani rugãciunile lui au gãsit rãspuns. Cel mai tânãr dintre fiii lui era preferatul sãu, un tânãr atrãgãtor pe nume Abd-Alah. Venise timpul sã-ºi împlineascã promisiunea faþã de dumnezeul sãu. Unul dintre fiii lui trebuia sã moarã.
În Kaaba, înaintea zeului moabit Hubal se foloseau sãgeþi în ritualurile de adorare. Soarta a cãzut pe cel mai mic dintre fraþi. Mama lui Abd-Alah împreunã cu alþii s-a opus. Fiii lui Abd-Al- Mutalib l-au implorat sã-i lase viaþa fratelui lor.
El vizitã o vrãjitoare pentru a primi un sfat. Ea se consultã cu duhul ei cunoscut ºi îi spuse lui Abd-Al- Mutalib sã tragã din nou la sorþi dacã dumnezeu va accepta jertfirea unor cãmile în locul fiului sãu. O sutã de cãmile au fost ucise ºi Abd-Alah a scãpat cu viaþã. El a devenit tatãl lui Mahomed.
Romano-catolicii arabi fuseserã cei care introduseserã ideea de a cãuta un profet arab, la fel cum evreii Îl cãutau pe Mesia. Cine în afara unui profet ar fi putut sã-i elibereze de închinarea la dumnezei falºi? În Kaaba exista pânã ºi o icoanã a fecioarei Maria cu pruncul Isus.
Abd-Alah s-a cãsãtorit cu Aminah în anul 569. El a trebuit sã plece cu o caravanã pentru niºte afaceri, s-a îmbolnãvit ºi a murit. Aminah îi purta copilul. Tradiþia spune cã ea a auzit o voce care îi spunea: “Tu porþi în pântecul tãu pe Domnul acestor oameni” ºi când l-a nãscut vocea i-a spus: “L-am aºezat sub celui care-l poate pãzi de orice rãu; aºa cã numeºte-l Mahomed. ”
Când copilul s-a nãscut, bunicul sãu Abd Al-Mutalib l-a dus pe micul Mahomed la Kaaba ºi a rostit o rugãciune de mulþumire lui Allah pentru darul primit.
Fiii nãscuþi în familiile arabe mari, în locuri ca Mecca, erau trimiºi în pustie pentru a fi alãptaþi ºi înþãrcaþi ºi pentru a petrece o parte din copilãrie în triburi de beduini, pentru a învãþa comerþ ºi pentru a evita ciuma din oraº. Familia sãracã ce l-a luat pe Mahomed spre îngrijire a fost binecuvântatã în multe feluri.
Islamul învaþã cã atunci când Mahomed era un bãieþel, au apãrut lângã el doi oameni îmbrãcaþi în alb, l-au culcat, i-au deschis pieptul ºi i-au scos inima, scoþând din ea un mic chist negru pe care l-au îndepãrtat. Apoi ei i-au spãlat inima cu zãpadã. Nu a rãmas nici un semn pe pieptul sãu dar exista un semn mic oval pe spatele sãu, semn pe care-l avea din naºtere.
Câþiva ani mai târziu el a fost în stare sã descrie evenimentul mult mai bine, dupã care a fãcut incredibila declaraþie: “Satan atinge pe toþi fiii lui Adam din momentul naºterii lor, cu excepþia Mariei ºi a fiului ei.” De ce ar fi introdus Mahomed învãþãturi romano-catolice? Nu este acest lucru bizar?
Când Mahomed avea ºase ani, mama lui a murit lãsându-l orfan. Bunicul sãu Abd-Al-Mutalib se îngriji apoi de el. Dar doi ani mai târziu muri ºi acesta. Acestea au reprezentat douã dintre marile dureri din viaþa sa.
Când Mahomed avea nouã ani era cu unchiul sãu cu o caravanã. Un cãlugãr romano-catolic îl vãzu pe bãiat ºi îl interogã. Apoi îi ceru sã vadã semnul de pe spate. El exclamã: “Este semnul unui prooroc.” Apoi îl avertizã pe unchiul lui Mahomed: “Ia-l pe fiul fratelui tãu înapoi în þara sa ºi apãrã-l de evrei, cãci dacã îl vor vedea ºi vor ºti ceea ce ºtiu eu despre el, atunci vor interpreta greºit semnul proorocului ºi vor fi împotriva lui. Lucruri mari sunt pregãtite pentru fiul fratelui tãu.”
Cãlugãrul romano-catolic a aprins flãcãrile viitoarelor persecuþii îndreptate împotriva evreilor ºi le-a pus în mâinile urmaºilor lui Mahomed.
Mahomed avea 25 de ani când luã în cãsãtorie o vãduvã bogatã pe nume Khadijah. Ea avea atunci cam 40 de ani.
Mahomed ºi Khadijah au avut doi bãieþi care au murit de mici ºi patru fete. Cea mai cunoscutã era Fatimah, care se mãritã cu succesorul lui Mahomed, vãrul acestuia pe nume Ali. Ali este recunoscut de ramura Shiah a Islamului.
ÃŽn jurul anului 610 dupã Hristos, Mahomed pretinde cã a avut o viziune de la Allah, care reprezenta o apariþie mãreaþã pe care el o numeºte a fi îngerul Gabriel. Acesta i-ar fi spus: “Tu eºti mesagerul, trimisul lui Allah.” Aceastã viziune a inaugurat cariera lui Mahomed ca profet a lui Allah. De acum înainte Mahomed va continua sã primeascã mesaje, pânã la moartea sa, pe care le pretindea ca venind de la Allah.
Cu ajutorul vãrului soþiei sale, un romano-catolic numit Waraquah, profetul Mahomed era capabil sã interpreteze aceste mesaje. Waraquah spunea: “Cu adevãrat Mahomed este profetul acestui popor.” Unele dintre revelaþiile sale au fost aºezate în Coran, în anul 650 dupã Hristos. Alte scrieri ale lui Mahomed nu au fost publicate niciodatã.
În cel de-al cincilea an al misiunii lui Mahomed au început persecuþiile împotriva adepþilor sãi pentru cã ei refuzau închinarea la idolii din Kaaba. Mahomed a instruit o parte din ei sã fugã în Abyssinia. Negus, regele romano-catolic al Abyssiniei i-a primit graþie viziunilor lui Mahomed în legãturã cu fecioara Maria, care erau foarte apropiate doctrinei romano-catolice.
Mahomed pretinde cã într-o noapte pe când dormea lângã Kaaba, a fost trezit de un înger numit Gabriel care l-a condus la un fel de animal ceresc cu aripi numit “Buraq”. Dupã ce a încãlecat animalul, ei au zburat spre ruinele templului evreiesc la Ierusalim.
Mahomed spune cã la locul templului, el a fost întovãrãºit de proorocii Avram, Moise, Isus ºi alþii care se rugau în spatele lui. Dupã rugãciune, el s-a urcat din nou pe Buraq ºi s-a urcat la ceruri unde s-a întâlnit din nou cu proorocii ºi în final cu Dumnezeu însuºi.
Mahomed pretinde cã ar fi primit crezul islamic ºi instrucþiunile pentru cele cinci rugãciuni pe zi direct de la Dumnezeu în ceruri. Aceastã viziune a avut o influenþã uriaºã în istoria ulterioarã a lumii.
Din cauza persecuþiilor, în 622 dupã Hristos, Mahomed emigrã la Medina, la 200 de mile la nord de Mecca. De acolo el a condus “Raziile” – atacurile caravanelor ce veneau din Mecca. El a câºtigat bãtãlii minore, dar cei care i se opuneau în Medina erau asasinaþi. La Medina a fost locul în care Mahomed ºi-a arãtat ostilitatea faþã de evrei jefuindu-le aºezãmintele.
Mahomed s-a mai însurat ºi cu alte femei, din raþiuni politice, pentru a forma legãturi strânse cu pãrinþii sau rudele femeilor respective ºi ca sã-ºi întãreascã poziþia.
Mecca a trimis o armatã de 10.000 de oameni pentru a-l captura pe Mahomed. Dar nu au izbutit. Ei nu au reuºit sã-i penetreze apãrarea. Dupã o noapte de vânt ºi ploaie, marea armatã s-a împrãºtiat.
Ca om de stat, Mahomed nu a vrut sã zdrobeascã Mecca, dar a câºtigat-o pentru islam.
În anul 630 dupã Hristos, cu 10.000 de oameni, Mahomed porneºte spre Mecca. Conducãtorii cetãþii au ieºit îndatã la ivealã ºi i s-au supus. El a ocupat cetatea cu triumf. În acelaºi timp Kaaba este curãþitã de idoli.
Mahomed a devenit atât de puternic încât triburile se declararã musulmane doar pentru protecþia sa. El moare în 632 având nouã neveste ºi o concubinã romano-catolicã.
Trupul profetului Mahomed este îngropat astãzi în moscheea din Medina, unde an de an vin pelerini sã se roage. Notã: Mahomed nu a înviat din morþi; numai Isus Hristos DOMNUL a fãcut-o!
Acum cã ºtim cum îl priveºte lumea pe Mahomed ºi povestea islamului, iatã ce am învãþat eu la Vatican despre paravanul ºi despre pumnalul acestei lumi a religiei, precum ºi ce se petrecea în spatele scenei pentru construirea credinþei islamice.
Vaticanul dorea cu orice preþ Israelul pentru însemnãtatea lui religioasã, dar era blocat de evrei. O a doua problemã o reprezentau creºtinii adevãraþi din Africa de Nord care predicau Evanghelia.
Romano-catolicismul creºtea cu putere ºi nu tolera nici o opoziþie.
Vaticanul trebuia sã creeze cumva o armã ca sã elimine deopotrivã pe evrei ºi pe adevãraþii creºtini care refuzau sã accepte romano-catolicismul. Privind spre Africa de Nord ei vedeau mulþimea de arabi ca pe o sursã de forþã umanã aptã sã le facã aceastã muncã murdarã.
Un numãr de arabi deveniserã romano-catolici ºi au putut fi folosiþi pentru a raporta informaþii conducãtorilor lor la Roma. Alþii au putut fi folosiþi ca a –V-a Coloanã (o reþea subteranã de spionaj) pentru a îndeplini planul stãpânului Romei de a controla mulþimile de arabi care respinseserã categoric romano-catolicismul.
Când “sfântul” Augustin apãru pe scenã, el a ºtiut clar ceea ce se petrece. Augustin era un om foarte puternic ºi influent, cu armata sa micã de adepþi.
Mãnãstirile lui serveau ca baze de cãutare, descoperire ºi distrugere a manuscriselor Bibliei deþinute de adevãraþii creºtini.
Augustin a fost fãcut “sfânt” pentru servirea cu credinþã a “Bisericii Mamã”.
Vaticanul a vrut sã creeze un “Mesia” pentru arabi, cineva pe care ei sã-l poatã înãlþa ca pe un conducãtor, un om cu charismã, pe care sã-l poatã antrena ºi a vrut în cele din urmã sã-i uneascã pe toþi arabii anticatolici sub conducerea lui, creând o armatã puternicã, care în final sã captureze Ierusalimul pentru papã.
În lecþia de la Vatican, cardinalul Bea ne-a spus urmãtoarea relatare.
O doamnã arabã bogatã care era o adeptã credincioasã a papei, a jucat un rol copleºitor în aceastã dramã. Era o vãduvã ºi se numea Khadijah. κi dãruise averea “Bisericii Mamã” ºi se retrãsese la o mãnãstire de maici. ÃŽn timpul ºederii acolo, i s-a dat o sarcinã ciudatã ºi a fost trimisã înapoi în lume. Misiunea ei era sã gãseascã un tânãr strãlucit care sã poatã fi folosit de Vatican sã creeze o religie nouã ºi un om care sã devinã Mesia pentru copiii lui Israel. Ea îl gãsi curând pe tânãrul Mahomed ºi se cãsãtorirã.
Khadijah avea un vãr pe nume Waraquah care, ca ºi ea, era un foarte credincios romano-catolic. El avea o mare influenþã asupra lui Mahomed.
Vaticanul îl aºezã pe Waraquah pe un important, ca sfãtuitor al lui Mahomed.
Roma îºi gãsise omul, iar banii nu erau o problemã. I-au fost trimiºi profesori tânãrului Mahomed ºi el trecu prin pregãtiri intense. Mahomed “devorã” lucrãrile “sfântului” Augustin sub învãþãtura lui Waraquah ºi deveni un devotat al operelor sale. Acesta îl pregãti pentru “marea sa chemare”.
Satan era hotãrât sã blocheze Evanghelia lui Isus Hristos de a ajunge la copiii lui Ismael. Folosindu-se de Vatican, Satan închise uºa pentru secole, lipsindu-i pe arabi de auzirea despre Lumina lumii.
Sub ordinele Vaticanului, arabii romano-catolici traversarã Africa de Nord începând sã rãspândeascã istoria unui mare om care în curând se va ridica dintre oameni ºi va deveni alesul dumnezeului lor.
În timpul pregãtirii, lui Mahomed i se spusese cã duºmanii lui sunt evreii. I se spusese de asemenea cã romano-catolicii sunt singurii creºtini adevãraþi ºi cã ceilalþi care îºi spun ei înºiºi creºtini sunt impostori blestemaþi ºi copiii diavolului care trebuie distruºi.
Învãþãtura satanicã mai este crezutã ºi astãzi de minþile musulmanilor din toatã lumea ºi distruge în fiecare naþiune musulmanã strãduinþele lui Hristos de a-i întâlni.
Pe când Mahomed începea sã-ºi primeascã “revelaþiile divine” într-o peºterã din munþii Hira nu departe de periferiile Mecãi, Waraquah – vãrul romano-catolic al soþiei sale – devenea adânc implicat în interpretarea acestor viziuni primite de Mahomed, totul deveni o problemã serioasã. Generalii islamici realizaserã cã s-au întins prea departe, fãrã a avea susþinerea necesarã ºi nici capacitatea de a duce lupta pânã la capãt. Era timpul pentru discuþiile de pace. Unul dintre negociatori a fost Francis de Assisi. Ambele pãrþi au trecut prin negocieri formale ºi au semnat concordate. Rezultatul negocierilor a fost urmãtorul:
–Musulmanilor le era permisã ocuparea Turciei în zona “creºtinã”
–Catolicilor le era permisã ocuparea Libanului în regiunea arabã.
–S-a cãzut de acord ca musulmanii sã poatã construi moschee în þãrile catolice fãrã opoziþie, atât timp cât romano-catolicismul este în floare în þãrile arabe.
Cardinalul Bea ne-a spus cã ºi musulmanii ºi romano-catolicii au fost de acord sã blocheze ºi sã distrugã eforturile duºmanului lor comun: misionarii creºtini care credeau Biblia.
Prin aceste concordate Satan a pus la cale distrugerea spiritualã a copiilor lui Ismael. El a construit un zid solid al opoziþiei împotriva Cuvântului lui Dumnezeu, reþinându-l sã ajungã la bieþii arabi.
Dupã semnarea concordatelor, un control strict a fost impus musulmanilor de cãtre Ayatollah prin preoþii, maicile ºi cãlugãrii islamici. Vaticanul a pus la cale de asemenea o campanie a urii între arabii musulmani ºi evrei. Înainte de aceasta ei coabitau în pace.
Dar vai, dupã aceasta întreaga comunitate islamicã privea pe misionarii credincioºi ai Bibliei ca pe diavolul care aduce otrava pentru a distruge pe copiii lui Allah.
N.T. – Gândiþi-vã doar la mistificarea fãcutã de Mahomed la adresa Bibliei, din iniþiativa lui Waraquah – fratele nevestei sale, adept al romano-catolicismului – prin care a fost pur ºi simplu înlocuit Isaac cu Ismael, ca jertfã oferitã de Avraam.
Raporturile sfâºietoare despre numai o mânã de convertiþi de la credinþa musulmanã aduse de misionari dupã ani de muncã, i-au tulburat, i-au istovit ºi i-au descurajat. Aceºti misionari nu ºtiau nimic despre aranjamentele secrete între Mecca ºi Vatican care le-au distrus eforturile de câºtigarea sufletelor din aceste meleaguri întunecate.
Cu Mecca ºi Vaticanul în plinã pace, bãtrâna curvã din Apocalipsa 17 ºi 18 le-a dat din nou de lucru iezuiþilor, care erau ocupaþi acum cu planuri pentru cucerirea ºi controlarea islamului.
În 1910, Portugalia devenea o þarã socialistã. Steaguri roºii apãreau peste tot. Romano-catolicismul a întâmpinat o problemã serioasã aici. În timp ce oamenii proclamau ziua de naºtere a Republicii Socialiste Portugalia, cerând distrugerea puterii bisericeºti; era chiar timpul perfect pentru o apariþie a fecioarei Maria. Dar trebuia sã existe mai multe beneficii ale acestei apariþii decât simpla menþinere a Portugaliei în strânsoarea de oþel a Vaticanului.
Iezuiþii vroiau ca Rusia sã fie implicatã, ºi localizarea acestei viziuni la Fatima putea juca un rol cheie în a împinge islamul la “Biserica Mamã”.
ÃŽn 1917 fecioara Maria apãru la Fatima. Producþia “Mama lui Dumnezeu” a fost un succes bombã, care a fost jucatã pentru a influenþa mulþimile. Ca rezultat, socialiºtii Portugaliei au suferit o serioasã înfrângere.
Romano-catolicii din toatã lumea au început sã se roage pentru convertirea Rusiei ºi iezuiþii inventaserã “Novenas” pentru Fatima (rugãciuni speciale de nouã zile), pe care ei au putut-o desfãºura pe tot cuprinsul Africii de Nord exprimând bune relaþii publice înaintea lumii islamice.
Desigur, sãracii arabi au crezut cã o onoreazã pe fiica lui Mahomed ºi acest lucru era tocmai ceea ce vroiau iezuiþii ca islamicii sã creadã.
Câþiva ani dupã înfrângerea din al-ΙΙ-lea rãzboi mondial, papa Pius XІІ, a stârnit lumea cu viziunea sa “a soarelui dansând”, cu scopul de a menþine Fatima în ºtirile din ziare.
A fost un mare spectacol religios ºi întreaga lume l-a “înghiþit”. Nu este surprinzãtor cã, papa Pius a fost singurul care a vãzut aceastã apariþie.
ÃŽn afarã de toate acestea un grup de adepþi s-au strâns din toatã lumea într-o “armatã albastrã”, totalizând milioane de credincioºi romano-catolici gata sã moarã pentru fecioara binecuvântatã.
Dar ei încã nu au vãzut nimic... Iezuiþii o au pe fecioara Maria programatã sã aparã de patru sau cinci ori în China, de câteva ori în Rusia ºi câteva “reale” mari apariþii în U.S.A. ... ªi oamenii se duc sã fie prezenþi.
Dar ce are a face aceasta cu islamul? Haideþi sã vedem ce are de spus ultimul episcop Sheen, despre fecioara Maria ºi islam: “Apariþia doamnei noastre la Fatima a marcat punctul de cotiturã în istoria celor 347.000.000 de musulmani din lume, oamenii religioºi cei mai dificil de convertit la creºtinism (romano-catolicism). Musulmanii au ocupat Portugalia pentru secole ºi ºi-au lãsat urma. ”
Dupã moartea fiicei sale Fatimah, Mahomed scrise despre ea, cã “este cea mai sfântã femeie din paradis, dupã Maria”.
Episcopul Sheen credea cã fecioara Maria a ales sã fie cunoscutã ca “Doamna noastrã de la Fatima”, ca un semn ºi o garanþie cã musulmanii care cred în naºterea lui Hristos din fecioarã, vor începe sã creadã în divinitatea lui Hristos. El a scos în evidenþã cã statuile virginei cãlãtoare, ale “Doamnei noastre de la Fatima” au fost primite cu entuziasm de musulmani în Africa, India ºi în alte locuri ºi cã mulþi musulmani vin acum în “bisericã”(romano-catolicã). Ca director al societãþii pentru propagarea credinþei, episcopul Sheen a spus acestea cu autoritate.
ÃŽn ultima jumãtate a secolului al-XІX-lea, Spania trecea prin convulsii politice. Monarhia sa romano-catolicã se clãtina ºi regina a fost detronatã în 1868, iar Spania a devenit republicã, însã aceasta doar pentru doi ani.
Apoi monarhia a fost restabilitã pânã în 1923. Cum condiþiile politice erau instabile, Spania a ales încã o datã sã devinã republicã ºi imediat biserica catolicã a început sabotajul.
În acest timp din 1931 pânã în 1936, cam cinci preºedinþi s-au succedat. Spaniolii romano-catolici îºi arãtau dispreþul faþã de puterea Vaticanului (nici nu visau ce se afla în spatele lor). Ei au pus taxe pe proprietãþile bisericii ºi au îndepãrtat preoþi ºi cãlugãriþele din ºcolile publice.
Papa spunea despre catolicii spanioli cã se opuneau orientãrii spre fascism; de aceea trebuie sã facã din catolicii spanioli un exemplu pentru cei care nu vor sã se supunã. Atunci a poruncit sã-i distrugã ºi sã numeascã aceasta o cruciadã împotriva comunismului.
Chiar dacã cei câþiva preºedinþi ai republicii fuseserã iezuiþi instruiþi, ei s-au opus puterii de la Vatican ºi s-au prefãcut doar a fi în mâinile Vaticanului.
Au fost contactaþi liderii islamici. Ei rãmãseserã datori Vaticanului pentru înºelarea Romei în privinþa Ierusalimului. Când au semnat concordatul, ei au promis sã-l ajute pe papã la timp de nevoie, chiar sã ridice o armatã dacã acesta ar fi dorit. Acum era momentul.
Iezuiþii ºi-au fãcut treaba. Bieþii spanioli urmau sã sufere acum. Datoritã negocierilor secrete, o uriaºã armatã arabã a fost ridicatã sub comanda generalului Franco. Vaticanul a finanþat aceastã maºinã de rãzboi pentru a le da o lecþie spaniolilor.
ÃŽn 1936 a izbucnit noua Inchiziþie Spaniolã, care a fost numitã “Rãzboiul Civil Spaniol”, orchestrat fiind în secret de la Vatican.
Pentru a þine lumea departe de aflarea adevãrului, relatarea ºtirilor se fãcea în aºa fel încât sã se înþeleagã cã Vaticanul ar fi luptat împotriva comuniºtilor într-un rãzboi sfânt.
În realitate existau doar o mânã de comuniºti în Spania. Instituþia Romano-catolicã ordonase o baie de sânge pentru proprii ei adepþi.
Sub steagul Vaticanului, forþele musulmane au invadat Insulele Canare ºi apoi au atacat Spania de sud. Spaniolii au privit ºocaþi cum cardinalul Pedro Segura era în fruntea armatei islamice care mãcelãrea pe necredincioºi – infidelii credinþei romano-catolice – bãrbaþi, femei ºi copii fãrã nici o milã.
Armata musulmanã îºi lua revanºa într-un târziu sub binecuvântarea papei. Când aveam trei ani îmi amintesc cã i-am vãzut pe ostaºi invadându-ne casa. Familia mea a supravieþuit acelei terori, fiind norocoºi.
Când inchiziþia ºi-a realizat scopurile, Spania era o ruinã, însângeratã ºi înfrântã, dar întoarsã în siguranþã în mâinile Vaticanului. Papa i-a mulþumit fecioarei binecuvântate, cã a scãpat Spania de comunism.
În jur de patru milioane de musulmani au ocupat Spania ca protectori ai credinþei romano-catolice. Islamul ºi-a plãtit datoria faþã de antihristul de la Vatican.
Arabii, prin negocieri strict secrete, îi declararã papei cã vor lupta pentru Vatican în Spania numai dacã papa este de acord ca niciodatã sã nu recunoascã vreun stat al Israelului, ce ar veni la existenþã. Papa a fost de acord.
Cardinalul Bea ne-a spus în ce mod evreii ortodocºi ºi sioniºtii forþau pentru un stat independent Israel.
_Doctor Rivera aº dori sã vã întreb dacã omul care l-a împuºcat pe papã era musulman?
_Desigur. Iezuiþii au plãnuit aceasta foarte bine. Mulþi urmau sã fie câºtigaþi prin acest incident.
Observaþi cã aceasta a dat ceva în comun papei ºi preºedintelui Regan. Amândoi au fost împuºcaþi ºi au devenit prieteni apropiaþi.
Papa a captat atenþia lumii întregi ºi simpatia tuturor conducãtorilor lumii.
Prin acest incident islamul s-a propulsat mai aproape de Vatican. Musulmanii s-au simþit atât de umiliþi cã unul dintre ei a tras în reprezentantul profetului Isus pe pãmânt încât Ayatollah-ul i-a trimis condoleanþe ºi scuze papei.
ªi în cele din urmã vina s-a putut arunca asupra K.G.B.-ului, fãcând astfel lumea sã creadã cã comuniºtii sunt duºmanii papei. Este un joc serios. Papa Ioan Paul al-II-lea a fost un comunist devotat pentru mulþi ani la rând.
Dacã aceasta sunã ciudat, aduceþi-vã aminte cã asasinul Mehmet Ali Agca este în topul oamenilor cu succes din Europa ºi cã este un expert al oamenilor de marcã. El ºi-a descãrcat arma de la o distanþã de numai 3 metri ºi jumãtate. Fiecare glonte l-a atins pe papã sub buric. Vedeþi cã el nu avea intenþia de a-l ucide pe papã. El doar urma instrucþiunile date de iezuiþi.
Rezultatul a fost obþinut când lumea l-a vãzut pe papã iertându-l pe Mehmet Ali Agca pentru cã l-a împuºcat: aproape un miliard de musulmani au fost plini de admiraþie pentru “sfinþia sa”.
Aºa cum am spus deja, eu cred cã totul a fost bine plãnuit. ªi papa ºi lumea musulmanã i-au mulþumit fecioarei Maria cã papa nu a murit.
Te întrebi de ce n-am trimis noi – americanii - armata în Liban? Dupã ce preºedintele a devenit atât de apropiat cu papa, am sfârºit printr-un nunþiu papal la Washington D.C. ºi astfel marina U.S.A. s-a deplasat la Liban pentru a apãra o naþiune romano-catolicã.
Curva din Apocalipsa 17 nu se va opri de la nimic ca sã-ºi atingã þelurile; inclusiv împuºcarea unuia dintre papi!
Astãzi papa încã încearcã cu disperare sã câºtige controlul asupra Israelului. Þinta nu s-a schimbat. Ierusalimul va cãdea în mâna papei, iar popoarelor musulmane îl vor asista. Ultimul papã va fi Antihrist, care ºtie cã va trebui sã fugã la Ierusalim ca sã scape din Vatican chiar înainte sã fie distrus. (Apocalipsa 17:6)
Armatele musulmane ºi comuniste vor ataca, începând sã distrugã Israelul dar ei înºiºi vor fi masacraþi în munþii ºi deºerturile Israelului (Ezechiel 38:1-3; 39:1-4)
Puþin dupã aceea Satan va arunca lumea în bãtãlia Armaghedon.
Aceasta se va întâmpla când Isus Hristos-Împãratul Împãraþilor se va întoarce din ceruri sã-l distrugã pe Antihrist ºi armatele lui. Atunci Isus Domnul îºi va instaura împãrãþia Sa în Ierusalim pentru a conduce lumea.
ÃŽn trecut Satan s-a folosit de religie ca sã distrugã miliarde de suflete. Lucrând prin “marea curvã” din cartea Apocalipsa, Satan a pus-o cu grijã pe fecioara Maria înaintea oamenilor pentru a le distrage atenþia de la Domnul Isus.
Catolicii au fost înºelaþi, ei încercând sã cerceteze sistemul bisericii lor cu scopul de a ajunge în Rai. Folosind un truc asemãnãtor, Vaticanul a ajutat la ridicarea unei religii militante ºi sofisticate pentru a-i îndepãrta pe copiii lui Ismael de la cunoaºterea Unicului care i-ar fi putut duce în Rai.
Mulþimile de musulmani privesc religia lor ºi pe Mahomed (al cãrui trup se aflã încã la Medina) ºi din toatã inima lor îºi aþintesc privirile spre Mecca pentru a-ºi cãpãta salvarea. Iar vina pentru toate acestea se îndreaptã direct spre Roma care este responsabilã pentru aceastã incalificabilã crimã.
BIBLIA – Cuvântul infailibil ºi inspirat al lui Dumnezeu ne spune cã Isus a zis: “EU SUNT Calea, Adevãrul ºi Viaþa; nici un om nu poate veni la Tatãl decât prin Mine.” (Ioan 14:6)
|