BluePink BluePink
XHost
Gazduire site-uri web nelimitata ca spatiu si trafic lunar la doar 15 eur / an. Inregistrare domenii .ro .com .net .org .info .biz .com.ro .org.ro la preturi preferentiale. Pentru oferta detaliata accesati site-ul BluePink

Pagina de start a forumului Angelteam
Angelteam
Putem sluji fãrã iubire, dar nu putem iubi fãrã slujire
Raspunde la subiect
Dumnezeirea
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
Deschid acest topic desi ma gandesc uneori ca acesta nu e de cea mai mare importanta pentru un crestin, cu atat mai mult cu cat e un subiect foarte delicat iar Biblia da foarte putine si vagi detalii despre aceasta tema. Sunt totusi anumite versete din care pot fi trase niste concluzii.

Asadar, Dumnezeirea e formata din Tatal, Fiul si Duhul Sfant sau doar din Tatal, sau din Tatal si Fiul?
Cred ca putem spune de la inceput un adevar universal valabil pentru lumea crestina: Dumnezeirea e formata CEL PUTIN din Tatal. Nimeni nu are vreo indoiala ca Tatal nu este Dumnezeu. Ramane deci de discutat despre Fiul si Duhul Sfant.

Fiul

Sunt cateva versete care il prezinta pe Isus (Fiul) ca fiind Dumnezeu:
John 1:1 La început era Cuvîntul, şi Cuvîntul era cu Dumnezeu, şi Cuvîntul era Dumnezeu.

John 20:28 Drept răspuns, Toma I-a zis: ,,Domnul meu şi Dumnezeul meu!

Hebrews 1:8 pe cînd Fiului I-a zis: ,,Scaunul Tău de domnie, Dumnezeule, este în veci de veci; toiagul domniei Tale este un toiag de dreptate

Aceste versete il includ pe Isus Hristos (Fiul) in Dumnezeire, facandu-l una cu Tatal.

Arrow

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
Elder e bine ca ai deschis acest subiect,este cel mai important dintre toate subiectele scrise pe acest forum,atentie la ce postez acum ,este foarte important ca cineva sa inteleaga prin Duhul Sfant ,cea ce Dumnezeu a lasat scris in biblie.Prin mintea si priceperea omului nu se poate ajunge la cunostinta adevarului.(matei 16;16,17).

Pentru ca fiecare sã înþeleagã ºi sã recunoascã cã apostolii au înþeles exact îndeplinirea poruncii date, ºi cã în Biblie nu existã contrazicere, vrem cu ajutorul lui Dumnezeu sã pãtrundem în aceastã tainã. Dumnezeu sã ne ajute la aceasta.
Cu toate cã ucenicii au petrecut mulþi ani împreunã cu Mântuitorul, nu întotdeauna au înþeles ei toate lucrurile. De aceea le-a deschis Domnul mintea pentru Scripturã. Luca 24:45: „Atunci le-a deschis mintea, sã înþeleagã Scripturile”. Aceasta s-a întâmplat înainte de umplerea cu Duhul Sfânt.
Necesar este ca Dumnezeu sã ne descopere ºi nouã, prin Duhul Sfânt, însemnãtatea Sfintei Scripturi, pentru cã noi nu putem cuprinde aceste lucruri.

Însuºi Isus Hristos a spus: „Botezaþi-i în Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Duhului Sfânt”. Cine citeºte cu atenþie, constatã cã aici este vorba de Numele în care sã se facã botezul ºi nu despre trei titluri: Tatãl este un titlu, Fiul este un titlu ºi Duhul Sfânt este un titlu.
Tatãl, Fiul ºi Duhul Sfânt sunt trei forme de descoperire sau numiri ale Aceleiaºi Persoane.
Deci este vorba despre unicul Nume, pentru cã Isus a spus: „Botezaþi-i în Numele (singular)”, ºi nu în Numele (plural), repetând de trei ori cele trei titluri, aºa cum se face astãzi peste tot. Cuvântul Nume apare la singular ºi nu la plural. De aceea aceste trei titluri trebuie sã aibã un Nume. Acest Nume a fost descoperit tuturor ucenicilor adevãraþi. Aºa dupã cum la un exerciþiu de aritmeticã se gãseºte un numitor comun, aºa este ºi aici. Nimãnui sã nu-i cadã greu sã recunoascã aceastã tainã, pentru cã Sf. Scripturã pune întrebarea ºi în acelaºi timp dã ºi soluþia. Isus a dat problema ucenicilor, ºi ucenicii au dat rãspunsul exact prin înfãptuire.
Ca ajutor sã folosim un exemplu. Sã presupunem cã un învãþãtor întreabã pe un elev cât fac 7x7. El nu va pretinde de la elev repetarea problemei, ci soluþia ei. Ce s-ar întâmpla dacã un elev i-ar da învãþãtorului acest rãspuns: “Eu ºtiu cã 7x7 este egal 7x7.” Desigur, toþi ceilalþi elevi ar râde de acest elev, care în loc sã dea rãspunsul, a repetat problema. Îl vor socoti lipsit de înþelepciune.
Pentru cã rezolvarea corectã a unei probleme dovedeºte cã am înþeles-o corect, ºi am priceput-o. Aºa este ºi cu botezul. Astãzi aleargã toþi, ºi în continuu repetã problema din Matei 28:19. N-aº vrea sã spun cã ei sunt nepricepuþi, dar, datoritã însãrcinãrii din partea lui Dumnezeu, trebuie sã spun cã nu L-au înþeles pe Domnul. Ei nu ºtiu cã învaþã pe alþii, ºi ei înºiºi au nevoie de învãþãturã. Aºa cum soluþia corectã a problemei de aritmeticã dovedeºte înþelepciunea elevului, tot aºa ºi îndeplinirea corectã a poruncii botezului dovedeºte cã ucenicii au ºtiut exact ce a gândit Isus.
Aºa cum 7x7 fac 49, tot aºa Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Duhului Sfânt este DOMNUL ISUS HRISTOS.
Aceasta este rezolvarea biblicã ºi este în acelaºi timp veºnicul adevãr. Toþi copiii adevãraþi ai lui Dumnezeu trebuie sã fie botezaþi în Numele Domnului Isus Hristos.

Iubite cititor, tu nu trebuie nici mãcar sã socoteºti, pentru cã în Biblie sunt ambele: întrebarea ºi rãspunsul, porunca ºi împlinirea. Isus este Învãþãtorul ºi ucenicii sunt elevii. Mulþumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru toatã grija care a purtat-o ºi pentru minunata potrivire în Cuvântul Sãu! Ucenicii s-au þinut exact de poruncã, pentru cã ei au botezat în Numele Domnului Isus Hristos, care este Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Duhului Sfânt.
Eu sper cã toþi pot vedea acum legãtura dintre Matei 28:19 ºi adevãrata executare. Eu pot numai sã scriu, totuºi Dumnezeu sã facã pe fiecare sã judece corect pentru a i se descoperi aceastã tainã. Ceea ce tratãm aici, este învãþãtura celor 12 apostoli, învãþãtura Sfintei Scripturi. Fiecare sã-ºi însuºeascã avertismentul din Fapte 2:42, ºi sã-l punã la inimã: „Ei stãruiau în învãþãtura apostolilor…”

Care dintre bisericile creºtine de astãzi poate sã afirme aceasta, în ceea ce priveºte botezul? Aº vrea sã accentuez încã o datã cã acela, care vrea sã rãmânã în picioare înaintea Domnului, este obligat sã-ºi îndrepte viaþa întreagã dupã Cuvântul lui Dumnezeu. Aceastã obligaþie cuprinde, bineînþeles, ºi botezul biblic. Dupã ce mie, scriitorul acestei cãrþi, mi s-a arãtat prin Cuvântul lui Dumnezeu botezul biblic, am fost ºi eu botezat de cãtre un om al lui Dumnezeu prin scufundare în Numele Domnului Isus Hristos, în apa unui râu, cu toate cã înainte, ca oricare dintre noi, fusesem botezat în cele trei titluri. Fã în Numele Domnului Isus acelaºi lucru! Botezul nu este în nici un caz ceva auxiliar, pentru cã atunci Domnul nu l-ar fi practicat ºi nu l-ar fi poruncit. Sã fie clar cã nu poate fiecare sã se boteze dupã pãrerile lui, pentru cã fiecare creºtin, prin botez, este legat, aºa cum a fost la început, ºi cum Dumnezeu a lãsat sã fie scris în Biblie.
Sfânta Scripturã nu cunoaºte nici mãcar un caz în care vreo persoanã sã fi fost botezatã în cele trei titluri. Aºa ceva nu s-a întâmplat, ºi din aceastã cauzã nici nu este scris. Cu toate cã lumina Cuvântului este prezentã, cine vrea sã trãiascã totuºi în întuneric, sã o facã. Eu nu mã alãtur în nici un caz hotãrârii lui.

Este un tablou trist cã astãzi, peste tot, ba încã ºi între creºtini, botezul se executã în mod greºit. Unii stropesc ºi numesc botez; alþii toarnã apã ºi numesc tot botez. Dar ce spune Sfânta Scripturã la acestea? Cum a fost la început?
Ioan a botezat prin scufundare, în Iordan. Însuºi Isus a fost botezat în Iordan. Marele apostol Pavel a ºtiut cã aceastã lucrare va fi modificatã. De aceea, în epistolele sale aseamãnã botezul cu o îngropare. Romani 6:4: „Noi, deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaþi împreunã cu El.” În Romani 6:2 spune: „Noi, care am murit faþã de pãcat, cum sã mai trãim în pãcat?”. Cititorul poate vedea legãtura în Biblie. O deosebitã importanþã are pasajul: „care am murit” ºi „am fost îngropaþi cu Hristos”. Fiecare ºtie cã un om mort nu este îngropat, punându-se peste corpul neînsufleþit trei lopeþi de pãmânt, superficial, ci el este aºezat într-o groapã. Pavel vrea sã simbolizeze prin acest tablou botezul unui adevãrat creºtin, care a murit faþã de pãcat ºi de lume. El se scufundã în apã, adicã se îngroapã cu Hristos, ºi imediat se ridicã din apã, ceea ce simbolizeazã cã a înviat cu Hristos pentru a trãi o viaþã nouã, dupã voia lui Dumnezeu.

În Galateni 2:19-20, Pavel documenteazã acest fapt cu cuvintele: „Am fost rãstignit împreunã cu Hristos, ºi trãiesc … dar nu mai trãiesc eu, ci Hristos trãieºte în mine.” Dragã cititorule, poþi sã spui ºi tu ceea ce a spus apostolul Pavel? Coloseni 2:12: „Fiind îngropaþi împreunã cu El, prin botez, ºi înviaþi cu El ºi împreunã cu El, prin credinþa în puterea lui Dumnezeu, care L-a înviat din morþi.” Pavel mai spune în Coloseni 3:1-3: „Dacã deci aþi înviat împreunã cu Hristos, sã umblaþi dupã lucrurile de sus, unde Hristos ºade la dreapta lui Dumnezeu. Gândiþi-vã la lucrurile de sus, nu la cele de pe pãmânt. Cãci voi aþi murit, ºi viaþa voastrã este ascunsã cu Hristos în Dumnezeu”.

În Fapte 8:38b citim: „… s-au pogorât amândoi în apã, ºi Filip a botezat pe famen”. Aici vorbeºte Dumnezeu, prin Cuvântul Sãu, despre faptul cum amândoi, atât cel care a botezat, cât ºi cel botezat, s-au coborât în apã.
Petru aratã în scrisorile sale botezul ca un legãmânt cu Dumnezeu. Fiecãruia îi apare de la sine înþeles cã un sugar nu poate încheia un legãmânt cu Dumnezeu, pentru cã el nu poate ºti ceva nici despre cele trecãtoare, nici despre cele veºnice. 1Petru 3:21: „Icoana aceasta închipuitoare vã mântuieºte acum pe voi, ºi anume botezul, care nu este o curãþire de întinãciunile trupeºti, ci mãrturia unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin învierea lui Isus Hristos”.
Oricine poate înþelege cã, prin botezul copiilor sau al sugarilor, este încãlcat nu numai punctul de vedere al Bibliei, ci ºi logica omeneascã.

În încheierea acestui capitol concretizãm încã o datã cã propovãduirea Evangheliei pricinuieºte apariþia credinþei, ºi cã din nou, adevãrata credinþã pricinuieºte botezul biblic în Numele Domnului Isus Hristos. Fiecare care a citit aceastã carte, nu se va putea scuza niciodatã cã nu a ºtiut despre botezul biblic. Dumnezeu sã descopere fiecãruia pentru a înþelege importanþa acestui lucru. Dupã Cuvântul lui Dumnezeu, orice lucru trebuie întãrit pe cel puþin douã sau trei mãrturii. Aºa gãsim învãþãtura Sfintei Scripturi în mai multe locuri. Fiecare sã-ºi însuºeascã mãrturiile multiple ale Sfintei Scripturi, privitoare la botez.
Botezul în Numele Domnului Isus Hristos este arãtat de apostolul Petru în Fapte 2:38, de cãtre Filip în fapte 8:16 ºi Fapte 10:48, unde este scris rãspicat: „ªi a poruncit sã fie botezat în Numele Domnului Isus Hristos”. În Fapte 19:5, Pavel este acela care, ca ºi în Romani 6:3 ºi Galateni 3:27, învaþã botezul în Numele lui Isus Hristos.
Cine este acela care se poate pune împotriva acestei mãrturii unitare a Sfintei Scripturi, datã ºi confirmatã de Dumnezeu? Fiecare botez, care nu are loc dupã modelul biblic, este un botez ne-biblic, introdus de oameni, pentru cã Dumnezeu recunoaºte numai un singur original al botezului. Tot ce nu corespunde cu acesta, este fals. Dumnezeu sã lumineze pe fiecare, ca sã poatã vedea cât de exact îl ia El în considerare.

De fapt ar trebui sã pãtrund aici la cele ce se întâmplã sub formula: „În Numele Tatãlui al Fiului ºi al Duhului Sfânt”, adicã vrãjitorii, discuþii, de fapt tot ce vine de la diavolul. Fiecare om duhovnicesc cunoaºte lipsa în care intrã oamenii prin superstiþii ºi tot felul de lucruri diavoleºti. Dar aici nu vom intra mai adânc în aceste lucruri. În Biserica lui Isus Hristos, toate se petrec în Numele lui Isus Hristos, pentru cã Dumnezeu se descoperã în Noul Testament ca Tatã, Fiu ºi Duh Sfânt, în ºi prin Numele Isus. Pavel spune în Coloseni 3:17: “ªi orice faceþi, cu cuvântul sau cu fapta, sã faceþi totul în Numele Domnului Isus, ºi mulþumiþi, prin El, lui Dumnezeu Tatãl”.
Consider cã acestea sunt suficiente pentru a da lãmurire tuturora cum trebuie sã execute botezul biblic.

În Apocalipsa 2:8b este scris: “Iatã ce zice Cel dintâi ºi Cel de pe urmã, Cel ce a murit ºi a înviat”. Este de observat faptul cã nu cineva atribuie Domnului aceastã însuºire, ci Domnul, cu cuvintele care au ieºit din însãºi gura Sa, se numeºte astfel.
Fariseii ar spune cã El însuºi se face Dumnezeu. Dar lãudat sã fie minunatul Sãu Nume! EL este Dumnezeu. El este Acelaºi când vorbeºte aceste cuvinte prorocului Isaia în Vechiul Testament, ºi Acelaºi când vorbeºte aceleaºi cuvinte prorocului Ioan în Noul Testament. În Vechiul Testament este Dumnezeu care se descoperã în înfãþiºarea Domnului; ºi în Noul Testament este Acelaºi Dumnezeu care se descoperã în Acelaºi Domn, adicã Tatãl în Fiul. Deosebirea constã numai în aceea cã în Vechiul Testament Dumnezeu apare în chip duhovnicesc, iar în Noul Testament apare în trup de carne.

Mai departe în Apocalipsa 22:13 scrie: “EU sunt Alfa ºi Omega, Cel dintâi ºi Cel de pe urmã, începutul ºi sfârºitul.” Aceste cuvinte sunt scrise pentru o învãþãturã deosebitã. În Vechiul Testament, însuºi Dumnezeul Atotputernic îºi dã Numele “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã”, iar în Noul Testament Isus se caracterizeazã pe Sine însuºi ca “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã”. Dacã Isus ar fi o altã persoanã ºi nu Dumnezeu, atunci în nici un caz nu se poate numi El “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã” Dacã Dumnezeu ºi Domnul, Tatãl ºi Fiul nu este una ºi aceeaºi Persoanã, atunci ar exista douã persoane care au pretenþia de a fi acelaºi.
Acela care împarte dumnezeirea în mai multe persoane, trebuie sã recunoascã de fapt doi “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã”, ºi el a ajuns astfel la o contradicþie. Adevãrul este cã în Vechiul ºi în Noul Testament este numai un Dumnezeu. În Apocalipsa 22:13 este numit “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã” ºi “Alfa ºi Omega”. Se poate citi ºi în Apocalipsa 1:7-8 pentru a se vedea cã este vorbe despre un singur Dumnezeu adevãrat: “Iatã cã El vine pe nori. ªi orice ochi Îl va vedea; ºi cei ce l-au strãpuns… Da. Amin.”Eu sunt Alfa ºi Omega, Începutul ºi Sfârºitul”, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era ºi Cel ce vine, Cel Atotputernic”.

Aici se numeºte Mântuitorul ca Dumnezeu, ca Domn ºi ca Atotputernic. Este desigur exclusã existenþa a doi Atotputernici. Mai departe scrie în Apocalipsa 21:5-6: “Cel ce ºedea pe scaunul de domnie a zis: “Iatã, Eu fac toate lucrurile noi.” ªi a adãugat: “Scrie, fiindcã aceste cuvinte sunt vrednice de crezut ºi adevãrate.” Apoi mi-a zis: “S-a isprãvit! Eu sunt Alfa ºi Omega, Începutul ºi Sfârºitul”.

Aº dori ca cititorul sã înþeleagã ºi acest adevãr din Cuvântul lui Dumnezeu. Nimeni nu poate contrazice aceastã cercetare, deoarece este extrasã din Sfânta Scripturã. Cine totuºi nu poate crede cã Tatãl ºi Fiul, Dumnezeu ºi Domnul, este aceeaºi Persoanã, acela nu se poate ajuta, pentru cã nu crede Cuvântul lui Dumnezeu. Totuºi, eu sunt sigur cã fiecãrui cititor sincer, care crede Cuvântul lui Dumnezeu cum este scris, descoperirea acestei taine nu poate sã-i rãmânã ascunsã.

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
Elder trebuie sa contrazic ,afirmatia ta ""Deschid acest topic desi ma gandesc uneori ca acesta nu e de cea mai mare importanta pentru un crestin, cu atat mai mult cu cat e un subiect foarte delicat iar Biblia da foarte putine si vagi detalii despre aceasta tema. Sunt totusi anumite versete din care pot fi trase niste concluzii. ""

Deoarece sunt sute de versete in care se reveleaza Domnul Isus Hristos ,ca singurul Dumnezeu Adevarat.(1Ioan 5;19si 20)

.”. Aºa cum Dumnezeu s-a descoperit în Vechiul Testament sub Numele Iahveh, aºa s-a descoperit El în Noul Testament sub Numele Isus. De aceea, dupã cum vom vedea mai departe, urmãtoarele noþiuni apar împreunã: Dumnezeu-Domnul; Elohim-Iahveh; Emanuel-Isus, precum ºi Tatã ºi Fiu. Pe scurt, vrem sã cercetãm faptul cã în Biblie numele au o însemnãtate deosebitã. Dacã noi nu înþelegem descoperirea lui Dumnezeu în Vechiul Testament, atunci nu o putem înþelege nici pe cea din Noul Testament. Istoria mântuirii începe cu Geneza 1 ºi sfârºeºte cu Apocalipsa 22. Este acelaºi Dumnezeu ºi acelaºi Domn, pe care Îl întâlnim în Vechiul ºi în Noul Testament.

Vechiul Testament constituie temelia pentru cel Nou. Cuvântul prorocilor este temelia pentru cuvântul apostolilor. Pentru a ne întoarce la noþiunea “Elohim”, ne apare mai întâi în faþã cuvântul “El”, apoi cuvântul “Elohim”. Cuvântul “El” este la singular ºi denumeºte pe Dumnezeu însuºi fãrã a-L descrie pe “El” în anumite legãturi. Dimpotrivã, cuvântul “Elohim” este la plural, ºi prin aceasta, acest Unic Dumnezeu este descris în multitudinea calitãþilor Sale, adicã: Creator, Susþinãtor, Mântuitor, Împãrat etc. Astfel, în cuvântul “El”, Îl gãsim descris pe Dumnezeu însuºi, iar în cuvântul “Elohim”, tot ce este Dumnezeu. Deci, ce în Vechiul Testament este numit Dumnezeu - Elohim, în Noul Testament este numit Tatãl. Ce este numit în Vechiul Testament Domnul - Iahveh, în Noul Testament este numit Domnul Isus.
Aºa cum în Vechiul Testament Dumnezeul cel adevãrat s-a fãcut vãzut în înfãþiºarea Domnului, tot aºa în Noul Testament, acelaºi Dumnezeu nevãzut s-a fãcut vizibil în Domnul Isus: o datã în Numele Iahveh, a doua oarã în Numele Isus; o datã în înfãþiºarea unui înger, a doua oarã în înfãþiºarea unui om. În Noul Testament este numit Dumnezeu ca Tatã ºi Domnul este numit Fiu. Aºa cum nu se poate vorbi despre douã persoane când este vorba despre Dumnezeu ºi Domnul, tot aºa nu se poate vorbi despre douã persoane dacã este vorba despre Tatãl ºi Fiul. Cu toate cã vom mai vedea unitatea dintre Tatã ºi Fiu în alte legãturi, vrem sã facem aici introducerea în aceastã tainã. Dupã cum am vãzut, “El” înseamnã Dumnezeu însuºi. Astfel am vrea sã cercetãm mai amãnunþit aceastã descoperire a lui Dumnezeu în Noul Testament.
În Isaia 7:14 sunt scrise urmãtoarele cuvinte: “Iatã, fecioara va rãmâne însãrcinatã, va naºte un fiu, ºi-i va pune numele EMANUEL.” Aceasta este o prorocie despre Isus Hristos, care trebuia sã se nascã ca Fiu. Lui a trebuit sã I se dea Numele Emanuel, pentru ca fiecare sã ºtie cine este “El”. În Matei 1:23 este redat acest Nume în însemnãtatea lui dumnezeiascã. Este scris acolo cã numele Emanuel tãlmãcit înseamnã: “Dumnezeu este cu noi”. Nicãieri nu putem vedea mai clar cã cele douã litere “El” se referã la Dumnezeu însuºi.
Astfel “Fiul” este Emanuel, ºi primeºte Numele Isus. Numele Isus înseamnã “Domnul este Salvatorul”. “EL” Salvatorul trebuia sã elibereze pe poporul Sãu de pãcatele lor.
Pentru ca nimeni sã nu vadã în Fiul o altã persoanã decât pe Dumnezeu însuºi, Dumnezeu a fãcut o pregãtire ºi a spus cã El este Emanuel, adicã Dumnezeu cu noi. Nu un alt Dumnezeu, ci însuºi Dumnezeul cel veºnic. Aceastã cunoºtinþã este necesarã pentru a înþelege Noul Testament.
În Isaia 9:6 ne este confirmat acest lucru: “Cãci un Copil ni s-a nãscut, un Fiu ni s-a dat, ºi Domnia va fi pe umãrul Lui; Îl vor numi: “Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Pãrintele veºniciilor, Domn al pãcii”. Cum se poate spune despre Fiul cã El este Dumnezeu tare, Pãrintele (Tatãl) veºniciilor? Da, de fapt aceasta este marea tainã; ferice de acela care o poate cuprinde! Astfel, noi vedem cã Tatãl este ºi Fiul în acelaºi timp. Cine refuzã acest lucru, sã citeascã 1Ioan 2:22-23. Fiecare, care nu crede cã însuºi Tatãl s-a descoperit în Fiul, aºa cum a spus prorocul, se va trezi odatã înºelat. Numai cel care crede cum spune Biblia, este un creºtin adevãrat.

Aºa cum am vãzut, Biblia ne spune cã Fiul este Pãrintele veºniciilor. Da, El este Emanuel. Aºa cum în Vechiul Testament gãsim cuvintele ELOHIM - IAHVEH, în Noul Testament gãsim cuvintele EMANUEL - ISUS. Aceasta s-a întâmplat pentru a ne arãta nouã cã Dumnezeul Vechiului Testament este Dumnezeul Noului Testament; Domnul Vechiului Testament este ºi Domnul Noului Testament.

Unitatea lui Dumnezeu nu trebuie demonstratã, pentru cã ea este descrisã clar în Biblie. ªi Domnul Isus nu spune niciodatã: “Eu ºi Tatãl suntem doi” - cum se spune astãzi - ci aºa cum este scris în Ioan 10:30: “Eu ºi Tatãl una suntem”.
Aºa cum ELOHIM-IAHVEH este DOMNUL-DUMNEZEU, tot aºa ºi EMANUEL-ISUS este DOMNUL-DUMNEZEU. Acesta este Adevãrul veºnic. Cine ar vrea sã se convingã singur de faptul cã literele “EL” denumesc pe însuºi Dumnezeu, trebuie sã citeascã însemnãtatea numelor care încep sau sfârºesc cu “El”. Aºa de exemplu: “Isra-El - Luptãtorul lui Dumnezeu; Io-El - Iahveh, Dumnezeu; Dani-El - Eroul lui Dumnezeu; Bet-El - Casa lui Dumnezeu etc.
Aº dori ca fiecare sã aibã parte, sã cunoascã cã Isus Hristos este Dumnezeu însuºi, descoperit ca om. Pavel spune aceasta în 1Timotei 3:16: “ªi fãrã îndoialã, mare este taina evlaviei… Cel ce (Dumnezeu în ediþiile mai vechi ale Bibliei) a fost arãtat în trup, a fost dovedit neprihãnit în Duhul, a fost vãzut de îngeri, a fost propovãduit printre neamuri, a fost crezut în lume, a fost înãlþat în slavã”.

În Ioan 1:1 sunt scrise urmãtoarele cuvinte: “La început era Cuvântul, ºi Cuvântul era cu Dumnezeu, ºi Cuvântul era Dumnezeu.” Citim mai departe în versetul 14: “ªi Cuvântul s-a fãcut trup, ºi a locuit printre noi.” Dumnezeu însuºi era Cuvântul, care s-a întrupat în Isus Hristos. În acest mod s-a descoperit Tatãl în Fiul. Totuºi timpul este aproape când Fiul va fi descoperit în Tatãl.
Sã citim alte câteva locuri din Biblie care vorbesc despre aceastã tainã. În 2Corinteni 6:17-18 este scris: “De aceea: “Ieºiþi din mijlocul lor, ºi despãrþiþi-vã de ei, zice Domnul; nu vã atingeþi de ce este necurat, ºi vã voi primi. Eu vã voi fi Tatã, ºi voi Îmi veþi fi fii ºi fiice, zice Domnul Cel Atotputernic”. Ziua Domnului veºniciilor este aproape, când toþi copiii adevãraþi ai lui Dumnezeu vor fi descoperiþi ca fii ºi fiice ale lui Dumnezeu, când Domnul Cel Atotputernic va fi Dumnezeul ºi Tatãl nostru, aºa cum am citit în Sfânta Scripturã. Aºa cum Dumnezeu, pentru a salva Biserica, s-a descoperit ca Domn, tot aºa, când Biserica lui Isus Hristos va fi desãvârºitã, Domnul va fi descoperit ca Dumnezeu. La aceasta sã citim Apocalipsa 21:2-3: “ªi eu am vãzut coborându-se din cer de la Dumnezeu, cetatea sfântã, noul Ierusalim, gãtitã ca o mireasã împodobitã pentru bãrbatul ei. ªi am auzit un glas tare, care ieºea din scaunul de domnie, ºi zicea: “Iatã cortul lui Dumnezeu cu oamenii! El va locui cu ei, ºi ei vor fi poporul Lui, ºi Dumnezeu însuºi va fi cu ei. El va fi Dumnezeul lor.” ;

Ioel 3:17: “ªi veþi ºti cã Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru, care locuieºte în Sion, Muntele Meu cel sfânt. Ierusalimul însã va fi sfânt, ºi nu vor mai trece strãinii prin el.” ;

Mica 1:2-3: “Ascultaþi, voi popoare toate! Ia aminte, pãmântule, ºi ce este pe el! Domnul Dumnezeu sã fie martor împotriva voastrã, Domnul care este în Templul Lui cel sfânt! Cãci iatã cã Domnul iese din locuinþa Lui, se pogoarã, ºi umblã pe înãlºimile pãmântului.” ;

Þefania 3:17: “Domnul Dumnezeul tãu este în mijlocul, tãu ca un viteaz care poate ajuta; se va bucura de tine cu mare bucurie, va tãcea în dragostea Lui, ºi nu va mai putea de veselie pentru tine.” ;
Zaharia 9:16: “Domnul, Dumnezeul lor, îi va scãpa în ziua aceea, ca pe turma poporului Sãu; cãci ei sunt pietrele cununii împãrãteºti, care vor strãluci în þara Sa!” ;

Zaharia 13:9b: “Eu voi zice: “Acesta ete poporul Meu!” ªi ei vor zice: “Domnul este Dumnezeul Meu!” ;

Zaharia 14:5b: “ªi atunci va veni Domnul, Dumnezeul meu, ºi toþi sfinþii împreunã cu El!” .

În Apocalipsa 1:7 scrie despre venirea Domnului Isus. Apoi, în versetul 8, Mântuitorul, care revine, afirmã: “Eu sunt Alfa ºi Omega, Începutul ºi Sfârºitul, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era ºi Cel ce vine, Cel Atotputernic.” Isus Hristos vorbeºte aici ca Dumnezeu Domnul, da, Cel Atotputernic. La fel în Apocalipsa 4:8 este descris Domnul Dumnezeul Cel Atotputernic care era ºi care vine.

În Apocalipsa 11:17 scrie: “Îþi mulþumim Doamne, Dumnezeule, Atotputernice, care eºti, care erai ºi care vii, cã ai pus mâna pe puterea Ta cea mare, ºi ai început sã împãrãþeºti”.

Apocalipsa 15:3b: “Mari ºi minunate sunt lucrãrile Tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte ºi adevãrate sunt cãile Tale, Împãrate al Neamurilor!” . Aceleaºi cuvinte le gãsim ºi în Apocalipsa 16:7 ºi 19:6. În Apocalipsa 21:5-6 citim: “Celce ºedea pe scaunul de domnie a zis: “Iatã, Eu fac toate lucrurile noi”. ªi a adãugat: “Scrie, fiindcã aceste cuvinte sunt vrednice de crezut ºi adevãrate”. Apoi mi-a zis: “S-a isprãvit! Eu sunt Alfa ºi Omega, Începutul ºi Sfârºitul.”

În Apocalipsa 22:3-5: “Nu va mai fi nimic vrednic de blestem acolo. Scaunul de domnie al lui Dumnezeu ºi al Mielului vor fi în ea. Robii Lui Îi vor sluji. Ei vor vedea faþa Lui, ºi Numele Lui va fi pe frunþile lor”. Aici este vorba de scaunul de domnie al lui Dumnezeu ºi al Mielului, ºi trebuie sã observãm cã textul este la singular. Este scris: “Robii Lui”, nu “Robii Lor”; ºi “Îl vor sluji”, nu “Le vor sluji”; ºi “Faþa Lui” nu “Feþele Lor”; ºi “Numele Lui”, nu “Numele Lor”. Dupã cum am vãzut în studiul botezului, Numele Tatãlui este ºi Numele Fiului, aºa cum ne este arãtat mai amãnunþit în Apocalipsa. De asemenea am vãzut cã Faþa lui Dumnezeu este Faþa lui Isus Hristos (2Corinteni 4:6: “Cãci Dumnezeu, care a zis: “Sã lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca sã facem sã strãluceascã lumina cunoºtinþei slavei lui Dumnezeu pe faþa lui Isus Hristos.”).

În Apocalipsa 22:6 scrie: “Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare ºi adevãrate. ªi Domnul, Dumnezeul duhurilor prorocilor, a trimis pe îngerul Sãu sã arate robilor Sãi lucrurile, care au sã se întâmple în curând”. În legãturã cu aceasta este ºi cuvântul din Apocalipsa 19:10: “ªi mãrturia lui Isus este duhul prorociei.”

Mai departe citim din Apocalipsa 22:7: “Iatã, Eu vin curând! Ferice de cel ce pãzeºte cuvintele prorociei din cartea aceasta!”. Aceasta este avertizarea Domnului care vine. În Apocalipsa 22:12 scrie: “Iatã, Eu vin curând; ºi rãsplata Mea este cu Mine, ca sã dau fiecãruia dupã fapta lui.” La sfârºitul Apocalipsei ni se prezintã Cel ce vorbeºte. Pentru aceasta citim Apocalipsa 22:16: “Eu, Isus, am trimis pe îngerul Meu sã vã adevereascã aceste lucruri pentru Biserici…”.

Sã comparãm numai Apocalipsa 22, versetul 6 ºi 16. În versetul 6 scrie cã Dumnezeu Domnul a trimis pe îngerul Sãu, iar în versetul 16 scrie cã Isus a trimis pe îngerul Sãu. Nu trebuie acum ca fiecare sã recunoascã cã Domnul, Dumnezeu este Isus- Emanuel?
În Apocalipsa 22:18-19 gãsim o avertizare finalã, pe care toþi trebuie s-o luãm la inimã. Ea sunã astfel: “Mãrturisesc oricui aude cuvintele prorociei din cartea aceasta cã, dacã va adãuga cineva ceva la ele, Dumnezeu îi va adãuga urgiile scrise în cartea aceasta. ªi dacã scoate cineva ceva din cuvintele cãrþii acestei prorocii, îi va scoate Dumnezeu partea lui de la pomul vieþii ºi din cetatea sfântã, scrise în cartea aceasta.” În versetul 20, Cel ce vorbeºte se desparte cu cuvintele: “Cel ce adevereºte aceste lucruri, zice: “Da, Eu vin curând.” Amin! Vino, Doamne Isuse!”.

CRED CA SUNT SUFICIENTE MARTURII BIBLICE ,iar daca nu mai pot aduce inca pe atatea versete,ptr cine nu este convins de Duhul lUI Dumnezeu,caci este scris in ;2 CORINTENI 3;

16. Dar ori de câte ori vreunul se întoarce la Domnul, marama este luatã.
17. Cãci Domnul este Duhul; ºi unde este Duhul Domnului, acolo este slobozenia.
18. Noi toþi privim cu faþa descoperitã, ca într-o oglindã, slava Domnului, ºi suntem schimbaþi în acelaºi chip al Lui, din slavã în slavã, prin Duhul Domnului.

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
ady_maris te rog sa copiezi postarea pe care ai facut-o despre botez la topicul nou creat "Botezul biblic" pentru ca cei care vor sa citeasca despre botez sa nu stea sa caute pe toate topicurile studii despre botez.

Multumesc,

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
ady_maris a scris:
Deoarece sunt sute de versete in care se reveleaza Domnul Isus Hristos ,ca singurul Dumnezeu Adevarat.(1Ioan 5;19si 20)


Da, ai dreptate si cu toate astea sunt foarte multi crestini care nu accepta acest adevar biblic spunand ca Isus Hristos nu este Dumnezeu, ci ceva de genul unui "semi-zeu", neexistand dintotdeauna, nefiind de aceea-si natura cu Tatal ci inferior acestuia, etc.

Cred ca ai demonstrat ca Isus intr-adevar este Dumnezeu, dar faptul ca zici ca e o singura persoana cu Tatal e cam nebiblic si totodata lipsit de logica. Scriu mai jos cateva versete biblice (mai mult de 3 ca sa fie clar ca e un adevar biblic) din care iese clar ca sunt doua persoane distincte una de cealalta:

Matthew 26:42 S'a depărtat a doua oarã, si S'a rugat, zicînd: ,,Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!
Matthew 11:25 În vremea aceea, Isus a luat cuvîntul şi a zis: ,,Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului, pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuşi, şi le-ai descoperit pruncilor.
Luke 23:34 Isus zicea: ,,Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!`` Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.
Luke 22:32 Dar Eu M'am rugat pentru tine, ca să nu se piardă credinţa ta; şi dupăce te vei întoarce la Dumnezeu, să întăreşti pe fraţii tăi.


Trebuie mentionat aici si versetul din Ioan 10:30: "Eu si tatal suntem UNA". Forma neutra pentru "una" elimina sensul potrivit caruia El si Tatal sunt o singura Persoana. Asta inseama ca Ei sunt intr-o unitate perfecta in naturi si actiuni, fapt care ar putea fi adevarat numai daca El este la fel de mult Dumnezeu ca si Tatal.
Celelalte dovezi pe care le-ai adus pentru a arata ca sunt o singura persoana, intaresc faptul ca ei doi sunt UNA, asa cum am aratat mai sus.

Salve!

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
ELDER, DRAGA tu esti acum ca si Filip , Isus era si este 100% om si 100% Dumnezeu ,aceasta taina nu o poti intelege cu mintea ci doar prin revelatie,citeste cu atentie tabloul cu Filip din Ioan 14;

6. Isus i-a zis: „Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa. Nimeni nu vine la Tatãl decât prin Mine.
7. Dacã m-aþi fi cunoscut pe Mine, aþi fi cunoscut ºi pe Tatãl Meu. ªi de acum încolo Îl veþi cunoaºte; ºi L-aþi ºi vãzut.”
8. „Doamne” , i-a zis Filip, „aratã-ne pe Tatãl, ºi ne este de ajuns.”
9. Isus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi, ºi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a vãzut pe Mine, a vãzut pe Tatãl. Cum zici tu dar: ,Aratã-ne pe Tatãl?
10. Nu crezi cã Eu sunt în Tatãl, ºi Tatãl este în Mine? Cuvintele, pe care vi le spun Eu, nu le spun de la Mine; ci Tatãl, care locuieºte în Mine, El face aceste lucrãri ale Lui.
11. Credeþi-Mã cã Eu sunt în Tatãl, ºi Tatãl este în Mine; credeþi cel puþin pentru lucrãrile acestea.
12. Adevãrat, adevãrat, vã spun, cã cine crede în Mine, va face ºi el lucrãrile pe care le fac Eu; ba încã va face altele ºi mai mari decât acestea; pentru cã Eu mã duc la Tatãl:
13. ºi orice veþi cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatãl sã fie proslãvit în Fiul.
14. Dacã veþi cere ceva în Numele Meu, voi face.
15. Dacã Mã iubiþi, veþi pãzi poruncile Mele.

Iar inca un verset relevant ptr. teologi astazi este acesta;

Luca 10;

21. În ceasul acela, Isus S-a bucurat în Duhul Sfânt, ºi a zis: „Tatã, Doamne al cerului ºi al pãmântului; Te laud pentru cã ai ascuns aceste lucruri de cei înþelepþi ºi pricepuþi, ºi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tatã, fiindcã aºa ai gãsit cu cale Tu.”
22. Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatãl Meu; ºi nimeni nu ºtie cine este Fiul, afarã de Tatãl, nici cine este Tatãl, afarã de Fiul ºi acela cãruia vrea Fiul sã i-L descopere.”(revelatie)

Domnul ISUS nu a zis mergeti la teologi si va vor explica ei de fapt cine sunt Eu .El este Marele "Eu Sunt".Prezentul continuu.

Dumnezeu intotdeauna s-a descoperit nu s-a explicat ,El este inexplicabil,de necuprins cu mintea noastra,este Duh ,nu o persoana,conform Ioan 4;24. Nicaieri in Scriptura nu se spune ca El ar fi o persoana .

Satan nu-L tãgãduieºte nici pe Dumnezeu, nici Cuvântul Sãu. Zi ºi noapte el se ocupã de oameni, în deosebi de cei din ºcolile biblice, din seminariile teologice ºi de clerici, cu scopul de a-i îndoctrina cu felul lui de a vedea lucrurile. Cãderea în pãcat din grãdina Eden a fost completã atunci când a atins trupul natural al omului ca urmare a seducþiei. Aceasta este cauza pentru care lumea suferã pânã în ziua de astãzi. În bisericã are loc lepãdarea de credinþa în SINGURUL Dumnezeu adevãrat ºi de credinþa în Cuvântul Lui prin neascultare. Din aceasta decurg toate devierile de la Cuvânt ºi lucrurile din cauza cãrora Biserica suferã pânã acum.

La primul conciliu de la Niceea (anul 325 d. Hristos), s-au strâns 250 de reprezentanþi ai diverselor grupãri creºtine pentru a discuta subiecte biblice, în special cele privitoare la Hristos ºi Dumnezeire. Trebuie sã ne fie permis sã întrebãm: de ce proorocii ºi apostolii nu au discutat niciodatã aceste subiecte?

Cum a mai plâns Cerul întreg ºi cum s-a mai bucurat tot iadul atunci când dumnezeul acestei lumi a reuºit sã scoatã Cuvântul lui Dumnezeu din ordinea divinã ºi sã îl înlocuiascã cu afirmaþii doctrinare ieºite din mintea oamenilor, formulãri greºite ale celor care nu L-au cunoscut pe Dumnezeu în mod personal!!! Pãrinþii bisericii erau evident dominaþi de gândirea filozoficã greacã ºi pãgânã. Nici unul dintre ei nu cunoºtea limbile aramaicã ºi ebraicã pentru a verifica textele originale. Este evident cã nici unul din ei nu cunoºtea caracterul Vechiului Testament în legãturã cu planul de mântuire ºi nici unul nu Îl cunoºtea pe Dumnezeul lui Israel.

Toþi au acceptat Creºtinismul ca o religie, dar nu au avut nici o experienþã cu Hristos ca Mântuitor ºi Domn. Nici unul dintre ei nu poate vorbi despre o chemare divinã. La citirea istoriei bisericii, vedem cã aºa-ziºii pãrinþi ai bisericii i-au urât fãrã excepþie pe evrei, fãcând declaraþii virulente împotriva lor. Ignaþiu din Antiohia a fost cel care a dat tonul împrãºtierii acestei seminþe a rãului. Exemplul lui a fost urmat de Iustinian, Hipolit, Ciprian, Grigorie de Nisa, Origene, Augustin, cât ºi de Tertulian ºi Atanasiu, pânã la Crisostom ºi Ieronim. Începând cu anul 441 d. Hristos, papa Leon cel Mare, considerat de protestanþi ca fiind primul papã, a început sã-ºi exercite puterea, ridicându-se deasupra tuturor celorlalþi. Prin influenþa conducãtorilor bisericii nu au avut loc decât aruncare de blesteme, acuzaþii groaznice ºi expulzãri ale evreilor. Prima influenþã concretã a pãrinþilor bisericii, aºa cum aveau sã fie numiþi mai târziu, a devenit evidentã în anul 321 d. Hristos, când Constantin a decretat obligativitatea pãzirii de cãtre evrei a duminicii, în timp ce þinerea Sabatului fusese interzisã. Multe din sinagogile lor le-au fost luate ºi folosite ca biserici. Prin intermediul acestor sãrbãtoriþi pãrinþi ai bisericii, Satan a rãstãlmãcit pasaje ale Noului Testament ºi le-a folosit pentru a-i declara pe evrei „lepãdaþi”, „ucigaºii lui Hristos” ºi pentru a-i blestema. Oricine blestemã Israelul, va fi blestemat de Dumnezeu(Numeri 24:9).

La 28 februarie 380, împãratul Teodosiu (347-395) a declarat „Credinþa trinitarã” religie de stat. Conciliul de la Constantinopol a confirmat aceastã decizie în luna mai 381. Astfel, toþi cetãþenii imperiului erau obligaþi sã accepte aceastã religie. Numai în cele ºapte cruciade desfãºurate pe o perioadã de timp de mai puþin de 200 de ani, între 1095 ºi 1291, 22 de milioane de oameni au murit ca martiri prin mâna bisericii statale. „Deus lo vult” , adicã „Dumnezeu o vrea”, a fost chemarea la masacru folositã de Gottfried de Bouillon. Papa Urban al-II-lea a ordonat în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh începerea primei cruciade. El a trimis 35 000 de soldaþi pentru a cuceri Þara Sfântã. Cu un crucifix într-o mânã ºi cu sabia în cealaltã, cruciaþii au comis nenumãrate crime. Dâra de sânge coboarã pânã în timpul Evului Mediu în care se estimeazã cã 50-60 de milioane de oameni au murit ca martiri, uciºi de „Biserica Trinitarã” devenitã putere statalã în Sfântul Imperiu Roman începând din secolul IX.

Aceastã bisericã este rãspunzãtoare de fiecare persecuþie a evreilor din timpul epocii creºtine. Mulþi autori au încercat sã stabileascã cine este adevãratul vinovat pentru asasinarea celor 6 milioane de evrei în timpul Holocaustului. În timpul celor câteva sute de ani de domnie protestanto-prusacã nu s-a înregistrat nici o persecuþie împotriva evreilor. Oricine a citit cãrþile scrise de Daniel Goldhagen ºi de alþi autori, ºtie cã toate suspiciunile planeazã asupra bisericii romane. Sãmânþa antievreiascã semãnatã de cãtre pãrinþii bisericii încã din secolul IV a rãsãrit continuu de-a lungul vremii, dând lãstari pânã ºi în Martin Luther, în Protestantism, în biserica ortodoxã ºi în toate celelalte biserici creºtine organizate. Sângele acelor martiri evrei nevinovaþi strigã dupã rãzbunare (Apoc. 6:9-11).

Istoria confirmã faptul cã rãzboaiele au avut frecvent o motivaþie politicã. Persecuþiile, însã, au avut întotdeauna o motivaþie religioasã. Toate arderile pe rug de care nu erau cruþaþi nici copiii, nici bãtrânii, „sfânta Inchiziþie”, mai ales cea spaniolã, toatã seria martirajelor pot fi puse pe seama „Bisericii trinitare statale” a Romei ºi a reprezentanþilor ei. În timpul „Epocii Întunecate” exercitarea puterii absolute de cãtre biserica Romei a suprimat drepturile omului, libertatea gândirii, a religiei, a credinþei, libertatea de exprimare sau scrierile. Se apreciazã cã arderea pe rug a aºa numitelor vrãjitoare începând cu anul 1430 a costat 60 000 de vieþi. În Franþa, în noaptea Sf. Bartolomeu, 23 spre 24 august 1572, au fost masacraþi un numãr de 20 pânã la 30 de mii de protestanþi hughenoþi. Biblia, singura carte a adevãrului ºi care nu poate fi cenzuratã, nu a pus niciodatã martirii pe seama unei naþiuni. Nimeni nu poate spune: „Poporul spaniol este rãspunzãtor pentru Inchiziþie.” De asemenea, nu se poate spune: „Naþiunea francezã este vinovatã de uciderea hughenoþilor.” Cu siguranþã, nu se poate afirma: „Vina Holocaustului aparþine poporului german.” Nu se poate spune: „ Austriecii sunt parþial vinovaþi pentru cã Hitler era austriac, iar Eichmann era un austro-german.” Sfânta Scripturã afirmã simplu ºi rãspicat de multe ori, indicând direct biserica Romei ca rãspunzãtoare pentru sângele martirilor:„Babilonul cel mare…îmbãtatã de sângele sfinþilor” (Apoc.17:5-6). „ …pentru cã acolo a fost gãsit sângele proorocilor ºi al sfinþilor ºi al tuturor celor ce au fost junghiaþi pe pãmânt” (Apoc.18:24).

Vechiul Testament a fost în totalitate dispreþuit de cãtre conducãtorii bisericii, iar Noul Testament a fost înþeles greºit. Trebuie doar sã avem în vedere cã scriitorii Noului Testament au acordat o aºa mare importanþã Vechiului Testament, încât au fãcut trimitere la el folosind 845 de citate din acesta. Legãtura dintre evrei ºi Neamuri, cât ºi cea dintre Lege ºi Har, sunt arãtate într-o ordine divinã conform planului de mântuire. Conform caracterizãrii date de Sfânta Scripturã, participanþii la diferitele concilii nu au fost decât niºte conducãtori orbi ai celor orbi. Aceºtia, dar ºi cei care calcã pe urmele lor, trebuie sã comparã înaintea scaunului de judecatã al lui Dumnezeu. Marea parte a creºtinãtãþii de astãzi crede încã în dogma trinitarã falsã ºi pãtatã de sânge pe care au inventat-o pentru a o îndrepta împotriva evreilor consideraþi „lepãdaþi”. O, DOAMNE, ai milã!
Nu a fost nevoie sã fie reformulate nici mãcar un singur punct de credinþã sau vreo învãþãturã. Noul Testament, care conþinea adevãrata credinþã profetico-apostolicã, fusese deja scris. Aceste învãþãturi sunt ºi rãmân liniile cãlãuzitoare valabile.

Biserica Noului Testament a fost ziditã pe temelia solidã a apostolilor ºi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos (Efes.2:20). Pavel, ca un meºter-zidar iscusit, trimis de DOMNUL, a pus temelia. Întrebarea este: cum zidesc alþii deasupra (1Cor.3:10-15)? Conform 1 Tim. 3:15, adevãraþii credincioºi sunt „casa lui Dumnezeu, stâlpul ºi temelia adevãrului.” Ei nu sunt o clãdire religioasã construitã din minciuni. În tot Vechiul ºi Noul Testament nu existã nici un loc în care sã se fi purtat vreo discuþie despre Dumnezeu ºi felul Lui de descoperire. Slujitorii lui Dumnezeu L-au cunoscut pe DOMNUL în mod personal ºi nu s-au poticnit în nici una din descoperirile Lui. Nici un om al lui Dumnezeu nu s-a gândit vreodatã sã-L împartã pe Singurul Dumnezeu în mai multe persoane din cauza multitudinii manifestãrilor Lui. În toate cele 66 de cãrþi ale Bibliei Dumnezeu ne este prezentat ca Unul Singur.

Suntem nevoiþi sã întrebãm cu toatã sinceritatea: cu ce drept apãrã crezul dogmatic al bisericii Romei toþi învãþãtorii Bibliei, profesorii de teologie, predicatorii, evangheliºtii ºi toate bisericile protestante venite la viaþã prin Reformã? Oare nu înlocuiesc ei prin aceasta dreptul lui Dumnezeu cu dreptul bisericii? Ce are a face un adevãrat împuternicit al lui Hristos – fie el apostol, prooroc, evanghelist sau pãstor – cu mãrturisirile de credinþã apãrute în diferite concilii cu sute de ani mai târziu? Cu ce drept este numitã „Crez apostolic” aceastã mãrturisire de credinþã? Mãrturisirea de credinþã ºi învãþãtura apostolilor sunt de gãsit numai în cartea Faptelor Apostolilor ºi în epistolele apostolilor din Noul Testament. Toate celelalte afirmaþii sunt falsificãri apãrute prin rãstãlmãcirea unor pasaje biblice greºit înþelese. Duºmanul a început sã rãsuceascã ºi sã modifice Cuvântul original al lui Dumnezeu încã din perioada timpurie a creºtinismului.

El nu a încetat niciodatã sã facã acest lucru. Întreaga lume religioasã este orbitã ºi condusã greºit fãrã sã ºtie. Ea va rãtãci haotic pânã în momentul primirii descoperirii de la Dumnezeu. Deºi decorate cu o mulþime de texte biblice, învãþãturile protestante rãmân nebiblice ºi acceptate chiar ºi de bisericile Evangheliei depline, învelite fiind în mantaua babilonianã. Înþelesul original al Cuvântului a fost înlocuit de rãstãlmãciri, pierzându-ºi puterea pentru ei.

CERCETAÞI TOATE LUCRURILE

Ceea ce urmeazã acum va fi pentru multe persoane o primã ºi uimitoare surprizã: în Biblie nu existã nici mãcar o singurã lucrare efectuatã în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh! Aceastã importantã constatare ºocantã a lãsat din fericire un efect pozitiv asupra celor ce se aflã în tradiþii nebiblice.

Adevãraþii copii ai lui Dumnezeu, la care aceastã calitate nu este doar o pretenþie, ci care sunt cu adevãrat credincioºi Scripturii, nu sunt interesaþi de ceea ce au spus Atanasiu, Augustin, Tertulian, Ieronim sau alþii, ci sunt dornici sã cunoascã ºi sã creadã ceea ce Petru, Ioan, Iacov sau Pavel au spus ºi ne-au lãsat în Cuvântul scris ca Aºa Vorbeºte DOMNUL! Tot ceea ce Dumnezeu a vorbit prin slujitorii Sãi – care au vorbit în Numele Lui sub inspiraþia Duhului Sfânt – este scris exclusiv în Biblie, nu în vreun catehism, nici în vreo carte de învãþãturi bisericeºti, nici în „Didahii”, care poartã nejustificat numele de „Învãþãtura celor 12 apostoli”, nici în Talmud ºi nici în Coran. Existã un singur Absolut: Sfânta Scripturã.

Tuturor celor ce se tem cu adevãrat de Dumnezeu ºi iau lucrurile în serios, trebuie sã le fie spus cã în creºtinismul original nici o rugãciune nu a început ºi nici nu a fost încheiatã prin rostirea formulei trinitare. În zilele Bibliei, nici un botez, nici o vindecare, nici o binecuvântare – absolut nimic nu a fost fãcut prin repetarea formulei: „În Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh.” Aceastã practicã este pur ºi simplu luatã de bunã de cãtre toþi doar pentru cã este o tradiþie a bisericii.
Astãzi vrem sã îi încurajãm pe toþi sã citeascã Sfânta Scripturã aºa cum este scrisã ºi sã o cerceteze pentru a se convinge de modul cum aratã lucrurile în realitate. Oricine a studiat istoria internaþionalã a bisericii în legãturã cu aceste importante subiecte biblice, a ajuns sã cunoascã cã pânã la sfârºitul celui de-al doilea secol creºtin toate lucrurile au fost executate în conformitate cu modelul apostolic, în Numele DOMNULUI Isus Hristos. Martorii lui Isus Hristos ne aratã acest lucru în Sfânta Scripturã într-un mod extrem de convingãtor.

Eu stau pe temelia apostolilor ºi proorocilor. Nu am altã alternativã. Aºa sã mã ajute Dumnezeu!

Urmãtoarele întrebãri nu sunt adresate cu intenþia de a jigni pe cineva, ci doar pentru o autoexaminare. Fiecare cititor ar trebui sã simtã tonul iubitor, dar ºi seriozitatea necesarã, care este o trebuinþã absolutã, ca noi sã fim îndemnaþi sã ne cercetãm adânc ºi sã ne îndreptãm.

DE CE? DE CE?

De ce termenul „Trinitate” nu este scris niciodatã în Biblie?

De ce nu se gãseºte niciodatã în Biblie termenul „Dumnezeul triunic”?

De nu vorbeºte Biblia niciodatã despre un Dumnezeu care se constituie din trei persoane?

De nu s-a rugat nimeni în tot Vechiul Testament unui „Tatã ceresc”?

De ce nu se gãseºte niciodatã în Biblie termenul „Dumnezeu Fiul”, ci mai degrabã „Fiul lui Dumnezeu”?

De ce nu este fãcutã în Scripturã nici cea mai micã menþiune despre „Dumnezeu Duhul Sfânt”, ci doar despre „Duhul lui Dumnezeu”? Cu siguranþã cã aceasta se datoreazã faptului cã Dumnezeu este punctul de referinþã! Este Duhul Sfânt Duhul lui Dumnezeu, sau nu?

De ce combinaþia de cuvinte „DOMNUL Dumnezeu” – „Elohim YaHWeH” care apare de peste 6000 de ori în Vechiul Testament, nu este menþionatã niciodatã în Noul Testament începând cu Matei pânã la epistola lui Iuda, cu excepþia citatului din Vechiul Testament (Luca 1:32) ºi a celor din cartea profeticã a Apocalipsei? În Vechiul Testament, DOMNUL este Dumnezeu. În Noul Testament, citim: „ªi Dumnezeu care a înviat pe DOMNUL, ne va învia ºi pe noi cu puterea Sa”(1 Cor.6:14).

De ce gãsim în epistolele apostolilor cã „Dumnezeu” este Tatãl, iar despre „DOMNUL” se accentueazã cã este Fiul? Negreºit din cauza faptului cã Dumnezeu a devenit Tatãl nostru prin Isus Hristos, DOMNUL nostru.
De ce se spune în legãturã cu naºterea Fiului „ Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Pãrintele Veºniciilor…” (Isa. 9:6), dar niciodatã nu scrie „Fiul Veºniciilor”?

De ce nu gãsim în Biblie, de-a lungul perioadei Vechiului Testament, nici un loc în care Tatãl sã fi vorbit cu Fiul? Desigur cã aceasta se datoreazã faptului cã Dumnezeu nu Se descoperise încã ca Tatã în Fiul.

De ce nu vorbeºte Scriptura niciodatã despre un Fiu pe care Dumnezeu ca Tatã sã Îl fi nãscut în veºnicie? Pentru cã un astfel de lucru nu s-a petrecut! Naºterea Fiului a fost anunþatã în întreg Vechiul Testament, dar a avut loc doar la începutul Noului Testament. Acesta este adevãrul biblic ºi divin. De aceea nu existã vreun loc în Scripturã care sã vorbeascã despre preexistenþa Fiului.

De ce am fost învãþaþi sã ne rugãm astfel: „Tatãl nostru care eºti în ceruri, sfinþeascã-Se Numele Tãu…” ? Noi ne rugãm Tatãlui ceresc, dar niciodatã nu ne rugãm „ Fiului ceresc”. Neîndoielnic, pentru cã nu existã un „Fiu ceresc”!
De ce a jurat DOMNUL, Dumnezeu numai pe Sine Însuºi „…pe Mine Însumi jur, zice DOMNUL…” (Geneza 22:16; Psalmul 89:35; Amos 6:8; Evrei 6:13 º.a.)? Pentru cã nu mai erau alte persoane divine lângã El.
Unde este scris în Biblie cã „Tatãl este veºnic, Fiul este veºnic, Duhul Sfânt este veºnic”? Nicãieri, desigur! Cum ar putea sã fie scris în Cuvântul adevãrului ceva neadevãrat? Este absolut imposibil!

De ce nu gãsim nici o singurã datã în Biblie formularea: „ Slavã lui Dumnezeu Tatãl, lui Dumnezeu Fiul ºi lui Dumnezeu Duhul Sfânt”? Aici nu putem spune „Amin!” pentru cã „Amin!” înseamnã „Aºa sã fie!”, dar NU ESTE AªA!

De ce nu întâlnim în Biblie termenul „Tatãl creator”? Ce legãturã are Tatãl cu creaþia ºi ce legãturã are Creatorul cu naºterea de fii ºi fiice? În raport cu creaþia, Dumnezeu este Creatorul, iar în relaþia cu fiii ºi fiicele Lui, El este Tatãl.

De ce nici un prooroc din Vechiul Testament ºi nici un apostol din Noul Testament nu au vãzut o pluralitate de persoane în Dumnezeire în textul din Geneza 1:26-28 „ Sã facem om dupã chipul Nostru…”? Pentru cã ei se aflau sub directa cãlãuzire a Duhului Sfânt.

De ce nici unul dintre apostoli nu a înþeles greºit trimiterea datã în Matei 28 ºi sã apoi sã repete orbeºte textul, ci l-a înþeles cu claritate ºi a efectuat botezul direct în Numele de legãmânt nou-testamentar în care Dumnezeu S-a descoperit ca Tatã, Fiu ºi Duh Sfânt? Pentru cã lor le-a fost descoperit Numele în care ei urmau sã boteze. Prin urmare, credincioºii au fost botezaþi corect în Numele DOMNULUI Isus Hristos din perioada creºtinismului original pânã la sfârºitul celui de-al doilea secol.(Fapte 2:38; 8:16; 10:48; 19:5; Rom. 6:3; º.a.)
Ei au botezat în acord cu Marea Trimitere, ºi nici mãcar odatã în formula trinitarã.

Ceea ce i-ar putea surprinde pe cititori este ºi faptul cã aceastã formulã trinitarã este folositã pentru tot felul de lucruri oriunde este de gãsit un creºtinism falsificat. Ea este folositã pentru prezicerea viitorului, pentru ghicitul în palmã, pentru ca mediumul sã facã mesele sã pluteascã în aer în timpul ºedinþelor de spiritism, pentru tot felul de vrãjitorii, practici magice ºi ocultism, chiar ºi atunci când se depune un jurãmânt la intrarea într-un ordin religios. Jurãmântul de credinþã din lojele francmasonice trebuie depus de fiecare, chiar ºi de evrei, „în Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Duhului Sfânt.”
Nimãnui nu îi este permis sã treacã cu vederea faptul cã în zilele Bibliei nici o rugãciune ºi nici o altã lucrare nu au avut loc în formula trinitarã! „Cercetaþi toate lucrurile!” este o poruncã care ni se adreseazã tuturor ºi are o aplicare mai cu seamã în cazul tuturor creºtinilor în legãturã cu practicile nescripturale! Ce trebuie sã fie valabil, Cuvântul lui Dumnezeu sau tradiþia bisericii?

Cine are dreptate, Biblia sau argumentaþiile?

La vederea tuturor modificãrilor, rãstãlmãcirilor ºi falsificãrilor, trebuie sã întrebãm: Cum se explicã faptul cã predicatorii, evangheliºtii ºi învãþãtorii Bibliei, care poartã în gurã Cuvântul lui Dumnezeu, dau mai departe ºi apãrã orbeºte ºi cu mult entuziasm tradiþii ºi învãþãturi nebiblice?!

Din fericire, toþi cititorii care au vãzut cum aceste devieri de la Cuvântul lui Dumnezeu au fost scoase la luminã, vor avea marea ºansã de a lua decizia corectã punând aceste lucruri în comparaþie. Nu existã o altã cale: toþi ºi toate vor trebui sã stea acum înaintea judecãþii lui Dumnezeu. Avertizarea trebuie sã rãsune acum. Nu putem aºtepta pânã este prea târziu.

Toate întrebãrile prezentate mai sus trebuie sã fie puncte de reflecþie în lumina Cuvântului lui Dumnezeu. Aici nu existã loc pentru nici un fel de argumente! Destul i-a înºelat duºmanul pe credincioºi prin argumente! Acum rãmâne doar întrebarea cea mai importantã: care este adevãrul despre Trinitate? Adevãrul este cã ea nu a existat nici în veºnicie, nici în decursul timpului ºi nu va exista nici în veºnicie!

Cu toatã sinceritatea mai trebuie sã întrebãm: de ce nu vorbeºte Biblia despre învãþãtura Jesus Only? Pentru cã nu e scripturalã. Cum ar putea Fiul nãscut sã fie propriul sãu Tatã? Cum a putut El sã se roage lui Însuºi? Vocea din ceruri a spus: „Acesta este Fiul Meu preaiubit în care Îmi gãsesc plãcerea!” (Mat. 3:17; 17:5). Doar cine Îl mãrturiseºte pe Isus Hristos ca Singurul Fiu nãscut, are viaþa veºnicã ( Ioan 3:36). „ªi viaþa veºnicã este aceasta: sã Te cunoascã pe Tine, singurul Dumnezeu adevãrat ºi pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3). Pe cât de hulitoare este învãþãtura trinitarã, pe atât de greºitã este ºi învãþãtura Jesus Only. Cuvântul lui Dumnezeu, în care se gãseºte mãrturia adevãratã ºi multitudinea manifestãrilor Lui, rãmâne valabil pentru totdeauna.

În Noul Testament, Dumnezeu S-a descoperit pe Sine ca Tatã în ceruri – deasupra noastrã, în Fiul pe pãmânt – cu noi, iar prin Duhul Sfânt, în noi.

Aceasta este taina de necuprins ºi de neexplicat a lui Dumnezeu, despre care apostolul Pavel scrie: „ªi fãrã îndoialã, mare este taina evlaviei… ‚Cel ce a fost arãtat în trup, a fost dovedit neprihãnit în Duhul, a fost vãzut de îngeri, a fost propovãduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înãlþat în slavã’” (1Tim.3:16). Atunci când Dumnezeu κi aduce planul Sãu la desãvârºire în toþi fiii ºi fiicele Lui, aºa cum a fost hotãrât înaintea întemeierii lumii, descoperirea în Fiul se va întoarce în Dumnezeu, de unde a ieºit.

Atunci se va împlini cuvântul din 1 Corinteni 15:28: „ªi când toate lucrurile Îi vor fi supuse, atunci chiar ºi Fiul Se va supune Celui ce I-a supus toate lucrurile, pentru ca Dumnezeu sã fie totul în toþi.” O, ce tainã mãreaþã ºi adâncã: Dumnezeu în Hristos, Hristos în noi – nãdejdea slavei!
La începutul Noului Testament s-au împlinit toate fãgãduinþele date în Vechiul Testament în legãturã cu naºterea Fiului, de la Geneza 3:15 pânã la Maleahi 3:1. Sau are cineva de gând sã spunã cã nu e aºa?!
S-a împlinit 2 Samuel 7:14: „Eu îi voi fi Tatã ºi El îmi va fi fiu” (Evrei 1:5a).
S-a împlinit Psalmul 2:7: „…Tu eºti Fiul Meu! Astãzi Te-am nãscut” (Evrei 1:5b).
De asemenea, s-a împlinit Psalmul 22:9-10: „Da, tu m-ai scos din pântecele mamei…din pântecele mamei ai fost Dumnezeul meu.”

S-a împlinit ºi Psalmul 89:26-27: „El îmi va zice: ‚TU eºti Tatãl meu, Dumnezeul meu ºi Stânca mântuirii mele!’, iar Eu îl voi face întâiul nãscut, cel mai înalt dintre împãraþii pãmântului.”

Isaia 7:14 s-a împlinit: „De aceea, DOMNUL Însuºi vã va da un semn: Iatã, fecioara va rãmânea însãrcinatã, va naºte un fiu, ºi-i va pune numele Emanuel” Apoi a fost adusã vestea naºterii Lui: „Ea va naºte un Fiu, ºi-i vei pune Numele ISUS…” (Mat.1:21; Luca 1:31). „…astãzi în cetatea lui David vi s-a nãscut un Mântuitor, care este Hristos, DOMNUL”(Luca 2:11). Mica 5:1-2 s-a împlinit, iar Mântuitorul S-a nãscut în Betleem (Mat. 2:1).

Însumate, la prima venire a lui Hristos s-au împlinit 109 profeþii biblice. Dar cãrturarii care învãþau Cuvântul lui Dumnezeu nu le-au vãzut deloc. Ei au rãmas în propriile lor rãstãlmãciri ºi aºteptãri. Pe de altã parte, ei aºteptau cu nerãbdare venirea lui Mesia ºi alimentau poporul cu aceastã nãdejde, dar nu L-au recunoscut atunci când a venit. De fapt, El a venit la ai Sãi ºi ai Sãi nu L-au primit (Ioan 1). Învãþãtorii acelor zile L-au contrazis de fiecare datã când se ivea prilejul.

Toate jertfele lor, toþi psalmii care erau cântaþi, toate slujbele religioase erau fãcute degeaba. Este posibil ca aceastã situaþie sã se repete cu majoritatea credincioºilor la cea de-a doua venire a lui Hristos? Dupã cum aratã lucrurile, se pare cã aºa este.

DOMNUL Însuºi ne conduce spre descoperirea fãrã de care absolut nimeni, oricine ar fi acela – ºi Dumnezeu nu cautã la faþa omului – nu poate înþelege aceastã mare tainã a lui Dumnezeu în Hristos. De aceea, este scris: „Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatãl meu; ºi nimeni nu cunoaºte deplin pe Fiul, afarã de Tatãl; tot astfel, nimeni nu cunoaºte deplin pe Tatãl, afarã de Fiul, ºi acela cãruia vrea Fiul sã i-L descopere” (Mat. 11:27). Aºa cum a fãcut atunci, El vrea sã se descopere astãzi celor ai Sãi: „Apoi S-a întors spre ucenici, ºi le-a spus de o parte: ‚Ferice de ochii care vãd lucrurile pe care le vedeþi voi’” (Luca 10:23). Nici un fel de studiu nu este suficient. Este nevoie de descoperire pentru a cunoaºte taina lui Dumnezeu în Hristos ºi pentru a înþelege toate tainele Împãrãþiei lui Dumnezeu. Tot ceea ce a învãþat, apostolul Pavel a socotit ca o pierdere (Filipeni 3).

Dorinþa lui a fost de a-L cunoaºte pe Hristos în puterea învierii Lui, aºa cum a scris în acelaºi capitol. Dupã punerea în slujbã ºi dupã primirea acestei descoperiri divine, el a putut scrie: „Citindu-le, vã puteþi închipui priceperea pe care o am eu despre taina lui Hristos” ( Efes. 3:4).

elder ,sper ca Duhul lui Dumnezeu sa te poata lamurii ,eu nu am aceasta putere ,eu doar ti-am scris ce spune Biblia nu o doctrina sau o dogma ,si nu apar nici o dogma sau doctrina.Daca esti sincer in inima ta ,vei intelege ,daca nu .......

Ioan 7;

17. Dacã vrea cineva sã facã voia Lui, va ajunge sã cunoascã dacã învãþãtura este de la Dumnezeu, sau dacã Eu vorbesc de la Mine.
18. Cine vorbeºte de la sine, cautã slava lui însuºi; dar cine cautã slava Celui ce l-a trimis, acela este adevãrat, ºi în el nu este strâmbãtate.


Ultima modificare efectuata de catre ady_maris la Mie Iun 07, 2006 7:44 am, modificat de 1 data in total

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
Toata teologia crestina ,este in zadar ,daca Dumnezeu nu se reveleaza cuiva prin supranatural,Dumnezeu inotdeauna se descopera nu se explica,vezi aparitia din Exod 3 ,Dumnezeu nu i-a zis lui Moise,vezi dute la seminarul teologic,sa inveti cine sunt Eu de fapt.

DUMNEZEU SE DESCOPERÃ PE SINE

În veºnicie, Dumnezeu era singur în toatã plinãtatea Sa de Duh, Luminã ºi Viaþã. La început, El a pãºit într-o formã vizibilã care este chipul Sãu. Prima datã, El S-a descoperit într-un trup duhovnicesc asemãnãtor celui al îngerilor care aveau acelaºi chip ca ºi Adam.

Întâi, Dumnezeu a creat cerurile ºi toate lucrurile din ceruri. Apoi, El a creat pãmântul, marea ºi tot ce este în ele. Dumnezeu era întotdeauna înconjurat de îngeri, fie în ceruri, fie pe pãmânt. De fapt, noi nu trebuie decât sã cãlcãm pe urmele descoperirilor lui Dumnezeu pentru a vedea modul în care El S-a descoperit în Vechiul ºi Noul Testament.
În tot decursul Vechiului Testament, DOMNUL Dumnezeu S-a descoperit într-un chip vizibil. Aºa L-a vãzut Adam. Aºa L-a vizitat pe Avraam, i S-a descoperit lui Moise, S-a luptat cu Iacov. Aºa L-au vãzut proorocii pe scaunul de domnie. Aºa ni-L prezintã Sfânta Scriptura.

Cine doreºte, de exemplu, sã afle cui i S-a adresat Dumnezeu în grãdina Eden prin cuvintele: „Sã facem om dupã chipul Nostru, dupã asemãnarea Noastrã…” (Geneza 1:26,27), trebuie sã citeascã pasajele biblice de legãturã care vorbesc despre chipul lui Dumnezeu, adicã acele versete unde DOMNUL foloseºte pluralul „Noi” ºi „sã Ne”, adresându-se celor prezenþi, care aveau acelaºi chip cu al Lui.

În Geneza 3:22, DOMNUL Dumnezeu a spus: „Iatã cã omul a ajuns ca unul din Noi…”.

În Geneza 11:7, DOMNUL a spus: „Haidem! Sã Ne pogorâm…”

În Isaia 6:8, DOMNUL întreabã: „Pe cine sã trimit, ºi cine va merge pentru Noi?”

Aºa cum a întrebat Pavel: „ Cãci ce zice Scriptura?”, trebuie sã întrebãm cu toþii în orice situaþie: „Ce zice Scriptura despre acest subiect?” Noi trebuie sã cãlcãm pe urmele apostolilor, sã credem aºa cum au crezut ei, sã învãþãm aºa cum au învãþat ei, sã botezãm aºa cum au botezat ei. Fãrã nici o excepþie, fiecare întrebare biblicã îºi gãseºte rãspunsul corect numai în Biblie.

În Iov 38 Scriptura ne spune cãtre cine s-a adresat Dumnezeu în Geneza 1. DOMNUL a rãspuns slujitorului Sãu: „Unde erai tu când am întemeiat pãmântul? …atunci când stelele dimineþii izbucneau în cântãri de bucurie ºi când toþi fiii lui Dumnezeu scoteau strigãte de veselie?” (vs.4-7). Cei prezenþi la creaþie au fost îngerii ºi oºtirea cereascã.

Când DOMNUL S-a coborât la darea Legii, îngerii erau de asemenea prezenþi. Cu certitudine, Scriptura vorbeºte doar despre un singur Legiuitor. „ Cãci DOMNUL este Judecãtorul nostru, DOMNUL este Legiuitorul nostru…”(Isa. 33:22). Dar în pofida acestui adevãr, este scris: „Atunci pentru ce este Legea? Ea a fost adãugatã din pricina cãlcãrilor de lege, pânã când avea sã vinã ‚Sãmânþa’, cãreia îi fusese fãcutã fãgãduinþa ºi a fost datã prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor”(Gal.3:19). „Cãci dacã Cuvântul vestit prin îngeri s-a dovedit nezguduit, ºi dacã orice abatere ºi orice neascultare ºi-a primit o dreaptã rãsplãtire…” (Evrei 2:2).
Este un adevãr faptul cã DOMNUL, ca Înger al Legãmântului, însoþit de îngeri, a coborât pe munte pentru a da Legea. „El este acela care, în adunarea Israeliþilor din pustie, cu Îngerul care i-a vorbit pe muntele Sinai, ºi cu pãrinþii noºtri, a primit Cuvinte vii, ca sã ni le dea nouã” (Fapte 7:38).

Îngerii nu au fost prezenþi doar la creaþie ºi la darea Legii, ci ºi atunci când a venit timpul mântuirii. Prima menþiune nou-testamentalã a prezenþei unui înger este aceea din Luca 1, când îngerul Gavril a vestit naºterea lui Ioan Botezãtorul. Dupã aceasta, citim: „În luna a ºasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galilea, numitã Nazaret” (vs.26). El a anunþat naºterea Mântuitorului, apoi a adus pãstorilor vestea cea bunã: „astãzi în cetatea lui David, vi s-a nãscut un Mântuitor, care este Hristos, DOMNUL. ªi deodatã, împreunã cu îngerul s-a unit o mulþime de oaste cereascã lãudând pe Dumnezeu, ºi zicând: Slavã lui Dumnezeu în locurile prea înalte ºi pace pe pãmânt între oamenii plãcuþi Lui” (Luca 2:11-14).

Dupã ce Fiul lui Dumnezeu a trecut biruitor prin ispitirea din pustie, Biblia spune: „Atunci diavolul L-a lãsat. ªi deodatã au venit la Isus niºte îngeri, ºi au început sã-I slujeascã” (Mat. 4:11). În Ioan 20:12, doi îngeri au ºezut înãuntrul mormântului gol, unul într-o parte ºi celãlalt în partea cealaltã a locului unde a stat Isus, vestind învierea Celui Rãstignit. Tot Vechiul ºi Noul Testament este marcat în mod copleºitor de prezenþa îngerilor acolo unde este DOMNUL.

Oricine citeºte Biblia de la Geneza pânã la Apocalipsa cunoaºte multele relatãri care dovedesc cã Dumnezeu are mesageri atât în ceruri cât ºi pe pãmânt. Supranaturalul are loc pe pãmânt oriunde Dumnezeu face lucruri care sunt în legãturã cu planul Lui de mântuire. Aflat în ostrovul Patmos, Ioan exprimã aceleaºi gânduri: „ªi îngerul mi-a zis: ‚Aceste cuvinte sunt vrednice de crezare ºi adevãrate.’ ªi DOMNUL Dumnezeul duhurilor proorocilor, a trimis pe îngerul Sãu sã arate robilor Sãi lucrurile care au sã se întâmple în curând” (Apoc.22:6).

ªi în aceastã legãturã, noi vedem armonia desãvârºitã dintre Vechiul ºi Noul Testament. DOMNUL, însoþit de doi îngeri, l-a vizitat pe Avraam la stejarul lui Mamre (Geneza 18). Din acest capitol mulþi deduc în mod greºit „învãþãtura despre cele trei persoane”. Avraam vede deodatã trei bãrbaþi, iar oamenii afirmã cã aici s-ar fi arãtat „Sfânta Treime”. Dar, în realitate, nu a fost nici o „Treime sfântã”, nici una „nesfântã”, ci a fost DOMNUL împreunã cu doi îngeri. Aºa mãrturiseºte Scriptura.
Avraam le-a pregãtit masa „ ºi ei au mâncat”(vs.8).

În continuare ni se spune: „Atunci DOMNUL a zis: ‚Sã ascund Eu oare de Avraam ce am sã fac’?…bãrbaþii aceia s-au depãrtat ºi au plecat spre Sodoma. Dar Avraam stãtea tot înaintea DOMNULUI” (Geneza 18:17+22).
Capitolul 19 ne aratã cã cei doi oameni sunt cei doi îngeri. „Cei doi îngeri au ajuns la Sodoma seara, ºi Lot ºedea la poarta Sodomei. Când i-a vãzut Lot, s-a sculat, le-a ieºit înainte, ºi s-a plecat pânã la pãmânt.” (Geneza 19:1) Cuvântul „înger” înseamnã „mesager”(trimis).

Cei doi îngeri sunt arãtaþi din nou ca bãrbaþi în momentul în care întregul oraº s-a strâns la poarta locuinþei lui Lot, întrebând: „Unde sunt oamenii care au intrat la tine în noaptea aceasta? Scoate-i afarã la noi, ca sã ne împreunãm cu ei” (vs.5). Lot îi roagã stãruitor pe aceºti homosexuali blestemaþi sã nu le facã nici un rãu oaspeþilor lui, oferindu-le propriile lui fiice. El îi roagã din nou: „Numai nu faceþi nimic acestor oameni…”(vs.8).

Miezul acestei probleme este cã noi înþelegem odatã pentru totdeauna cã Dumnezeu încã de la început a fost înconjurat de îngeri care aveau un chip de om. DOMNUL Dumnezeu Însuºi apare de aproximativ 70 de ori sub denumirea de „Îngerul DOMNULUI”, ca „Îngerul lui Dumnezeu”, ca „Îngerul Legãmântului” (Exod 6; Mal.3:1; Fapte 7:30-38) ºi ca „Îngerul dinaintea Feþei Lui”(Isa. 63:9).

În Geneza 28, Iacov ne vorbeºte despre experienþa lui supranaturalã cu Dumnezeu. El a vãzut o scarã care fãcea legãtura între cer ºi pãmânt. „ªi DOMNUL stãtea deasupra ei, ºi zicea: ‚Eu sunt DOMNUL, Dumnezeul tatãlui tãu Avraam, ºi Dumnezeul lui Isaac. Pãmântul pe care eºti culcat, þi-l voi da þie ºi seminþei tale.’” (vs.13).

În Geneza 32, DOMNUL nu mai este în vârful scãrii, ci pe pãmânt, aºa cum este scris: „Atunci un om s-a luptat cu el pânã în revãrsatul zorilor…ªi l-a binecuvântat acolo. Iacov a pus locului aceluia numele Peniel (Faþa lui Dumnezeu), ’cãci’, a zis el, ‚am vãzut pe Dumnezeu faþã în faþã, ºi totuºi am scãpat cu viaþã’" (vs.24-30).

Cuvântul „PeniEL” înseamnã „Faþa lui Dumnezeu”. Dumnezeu era aºa de real în acea manifestare îngereascã, încât Iacov L-a putut îmbrãþiºa. S-a luptat cu Dumnezeu ca ºi cu un om, pânã a primit o loviturã în coapsã. El L-a trãit pe Dumnezeu în mod personal. Soarele rãsãrise pentru el, iar bãtrânul Iacov, „Înºelãtorul”, a primit un nume nou, „Israel”, „ cel ce luptã cu Dumnezeu”.

Proorocul Osea relateazã aceastã experienþã a lui Iacov, astfel: „… ºi în puterea lui s-a luptat cu Dumnezeu. S-a luptat cu îngerul, ºi a fost biruitor, a plâns ºi s-a rugat de el. Iacov l-a întâlnit la Betel, ºi acolo ne-a vorbit Dumnezeu. DOMNUL este Dumnezeul oºtirilor; Numele Lui este DOMNUL” (Osea 12:3-5).
O, ce descriere minunatã! El s-a luptat cu Îngerul care era, în acelaºi timp, DOMNUL, Dumnezeul oºtirilor, al cãrui nume este YaHWeH – Cel Veºnic.

Acum îl vom putea chema pe Moise ca urmãtorul martor adevãrat pentru a ne aminti de experienþa supranaturalã pe care el a avut-o în Exod 3: „Îngerul DOMNULUI i S-a arãtat într-o flacãrã de foc…DOMNUL a vãzut cã el se întoarce sã vadã, ºi Dumnezeu l-a chemat din mijlocul rugului, ºi a zis: ‚Moise! Moise!’ El a rãspuns: ‚Iatã-mã!’ Dumnezeu a zis: ‚Nu te apropia de locul acesta; scoate-þi încãlþãmintele din picioare, cãci locul pe care calci este un pãmânt sfânt.’ ªi a adãugat: ‚Eu sunt Dumnezeul tatãlui tãu, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac ºi Dumnezeul lui Iacov.’ Moise ºi-a ascuns faþa, cãci se temea sã priveascã pe Dumnezeu” (Exod 3:2-6).

Toate aceste denumiri folosite desemneazã aceeaºi persoanã: expresia „Îngerul DOMNULUI” este folositã pentru cã a fost adus un mesaj, „Domn”, pentru cã El este singurul Stãpân, „Dumnezeu”, pentru cã El este singurul care primeºte toatã slava ºi cinstea pentru toatã veºnicia.

Moise a dorit sã cunoascã Numele Dumnezeului care Se descoperise pãrinþilor lui, Avraam, Isaac ºi Iacov. „Dumnezeu a zis lui Moise: ‚EU SUNT CEL CE SUNT.’ ªi a adãugat: ‚Vei rãspunde copiilor lui Israel astfel: „Cel ce se numeºte ‚EU SUNT’, m-a trimis la voi.” Dumnezeu a mai zis lui Moise: ‚Aºa sã vorbeºti copiilor lui Israel: DOMNUL, Dumnezeul pãrinþilor voºtri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac ºi Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele Meu pentru veºnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam”(Exod 3:14-15).

În Exod 6, gãsim scris: „Dumnezeu a mai vorbit lui Moise, ºi i-a zis: ‚Eu sunt DOMNUL. Eu M-am arãtat lui Avraam, lui Isaac ºi lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de ei sub Numele Meu ca ‚YAHWEH.’” (Exod 6:2-3) Înainte de încheierea legãmântului, Dumnezeu ªi-a descoperit Numele de legãmânt. „EU SUNT” este „ Eu sunt YHWH”. Aºa apare Numele celui Atotputernic, tetragrama, în textul ebraic. De aici derivã Numele YAHWEH. Traducãtorii diferitelor versiuni ale Bibliei au ales sã foloseascã cuvântul „DOMNUL” , alþii, „CEL VEªNIC”, iar câþiva au ales „YAHWEH”.

De fiecare datã se vorbeºte despre Unul ºi Acelaºi. Astfel este întãrit faptul cã YAHWEH este Numele descoperit de legãmânt. Acest lucru se reflectã limpede în toate combinaþiile de nume care încep sau se încheie cu „Yah”. DOMNUL Se prezintã întotdeauna în funcþie de atributele Sale, în deosebi în cele ºapte combinaþii în care apare Numele „Yahweh”, de la „Yahweh-Jire”, DOMNUL va purta de grijã (Geneza 22:13-14), pânã la „Yahweh-Shammah”, DOMNUL este prezent (Ezech. 48:35). Dacã este vorba despre denumirea „Dumnezeu-Elohim”, particula „EL” este suficientã pentru a înþelege sensul. În combinaþie cu „EL” avem ºapte expresii care Îl caracterizeazã pe Dumnezeu: El Elyon- „Dumnezeul Cel Prea Înalt” (Geneza 14:18), El Shaddai – „Dumnezeul Cel Atotputernic”, El Olam- „Dumnezeul Cel veºnic” (Geneza 21:33), ºi El Gibbor- „Dumnezeu tare”, (Isa. 9:6). El Shaddai este denumirea sub care Dumnezeu S-a descoperit, în principal, înainte de darea Legii. Dupã darea Legii, Numele folosit în general este Numele de legãmânt, YAHWEH. Emanu-El înseamnã „Dumnezeu cu noi”, „Alelu-iah” înseamnã „Lãudat sã fie DOMNUL!”, Isa-Yah înseamnã „YAHWEH este mântuirea”, Dani-El semnificã „Dumnezeu este Judecãtorul”! (Prescurtarea) „EL” este folosit(ã) pentru „Dumnezeu”, iar „Yah”, fãrã excepþie, este folosit în legãturã cu „DOMNUL”.

Trebuie ºtiut cã fiecare descoperire a lui Dumnezeu poartã chiar de la început o însemnãtate legatã de planul de mântuire. Armonia dintre Vechiul ºi Noul Testament se poate observa cu uºurinþã. Numele de legãmânt nou-testamental „Isus”, corespunde în ebraicã numelui YAH-ªUA, exprimând direct cine este Acela care trebuie sã vinã, adicã Yahweh – Mântuitorul, „ pentru cã El va mântui pe poporul Lui de pãcatele Sale” (Mat.1:21).

Este profund regretabil ºi jignitor la adresa lui Dumnezeu, faptul cã traducãtorii Bibliei nu au transmis mai departe înþelesul original al Numelui ºi al tuturor acestor denumiri biblice. Ei erau oameni care cunoºteau foarte bine multe limbi, lucru care nu este însã suficient, dupã cum putem vedea. Toate lucrurile ne sunt date prin descoperire. Duhul lui Dumnezeu cerceteazã toate lucrurile, chiar ºi lucrurile adânci ale lui Dumnezeu (1Cor.2:10-16) ºi ne cãlãuzeºte în tot adevãrul (Ioan 16:7-15) ºi în toate tainele planului divin de mântuire (Efes. 3:1-5).

UNUL SINGUR STÃ PE SCAUNUL DE DOMNIE!

În zilele împãratului Ahab, proorocul Mica L-a vãzut pe DOMNUL stând pe scaunul Lui de domnie. Mica nu era un „prooroc de bisericã”, ci un prooroc adevãrat al lui Dumnezeu care putea spune: „Ascultaþi dar cuvântul DOMNULUI! Am vãzut pe DOMNUL stând pe scaunul Sãu de domnie ºi toatã oastea cerurilor stând la dreapta ºi la stânga Lui” (2 Cro. 18:18). Proorocul nu a vãzut decât Unul Singur pe tron, înconjurat de îngeri.

Isaia este un alt martor adevãrat care ºi-a scris propria experienþã: „În anul morþii împãratului Ozia, am vãzut pe DOMNUL ºezând pe un scaun de domnie foarte înalt ºi poalele mantiei Lui umpleau Templul… Am auzit glasul DOMNULUI întrebând: ‚Pe cine sã trimit (EU), ºi cine va merge pentru Noi?’ Eu am rãspuns: ‚Iatã-mã, trimite-mã!’”(Isa. 6:1+8).

Îl vom cita încã o datã pe Isaia pentru a depune mãrturie. „EU SUNT” este inclus în toate descoperirile lui Dumnezeu. „EU SUNT Cel Veºnic, Cel ce existã veºnic prin Sine Însuºi, Acelaºi ieri ºi azi ºi în veci!” „Dumnezeul cel veºnic, DOMNUL a fãcut marginile pãmântului” (Isa.40:28b); „…sã înþelegeþi cã Eu sunt: înainte de Mine n-a fost fãcut nici un Dumnezeu ºi dupã Mine nu va fi. Eu, Eu sunt DOMNUL, ºi afarã de Mine nu este nici un Mântuitor! …cã Eu sunt Dumnezeu” ( 43:10-12); „ Eu sunt Cel dintâi ºi Cel de pe urmã, ºi afarã de Mine nu este alt Dumnezeu” (44:6); „ Eu sunt DOMNUL, ºi nu mai este altul, afarã de Mine nu este Dumnezeu”( 45:5); „ Eu, Eu sunt Cel dintâi, ºi tot Eu sunt ºi Cel din urmã” (48:12). Din toate cuvintele Scripturii ºi din declaraþiile adevãraþilor martorilor reiese foarte clar cã existã UNUL Singur care vorbeºte ºi Se descoperã, iar lângã El nu mai existã altul.

Proorocul Ezechiel, al cãrui nume înseamnã „Dumnezeu este puternic”, ne vorbeºte la rândul lui despre experienþa supranaturalã trãitã: „Deasupra cerului care era peste capetele lor, era ceva ca o piatrã de safir, în chipul unui scaun de domnie; pe acest chip de scaun de domnie se vedea ca un chip de om, care ºedea pe el… Astfel era arãtarea slavei DOMNULUI. Când am vãzut-o, am cãzut cu faþa la pãmânt, ºi am auzit glasul UNUIA care vorbea” (Ezech. 1:26-28).
Da, DOMNUL, Dumnezeu S-a descoperit într-un chip de om aºa cum a umblat în grãdina Eden. Arcul legãmântului era deasupra Celui care stãtea pe scaunul de domnie. El este Dumnezeul legãmântului pentru cã a fãcut un legãmânt cu Israel ca Înger al Legãmântului (Fapte 7:33-38). În Apocalipsa 10, DOMNUL coboarã având curcubeul deasupra capului. Ca proprietar de drept, El κi pune un picior pe pãmânt ºi celãlalt pe mare. El a fãcut un legãmânt ºi cu Biserica Noului Testament (Mat. 26:26-29) în Numele “Yahºua - Isus”, ca Mântuitor. În Vechiul Testament, proorocii au vestit mântuirea ºi venirea Mântuitorului, iar în Noul Testament, toate prorociile au devenit o realitate vie.

Nici mãcar o singurã datã nu au fost vãzute pe tron mai multe persoane divine. Întotdeauna era numai SINGURUL Dumnezeu veºnic care S-a descoperit într-un chip vizibil ca DOMNUL. Nici proorocul Daniel nu a vãzut douã persoane divine stând pe scaunul de domnie (7:9-14). El a vãzut cum au fost aºezate scaunele de judecatã pânã când Judecãtorul, Cel Îmbãtrânit de zile, într-un chip omenesc, a venit ºi a ºezut jos. În legãturã cu acea judecatã, Daniel L-a vãzut pe Fiul Omului venind pe norii cerului ºi stând înaintea Celui Îmbãtrânit de zile. În Noul Testament citim de mai multe ori despre venirea Fiului Omului: „Când va veni Fiul Omului în slava Sa, cu toþi sfinþii îngeri, va ºedea pe scaunul de domnie al slavei Sale” (Mat. 25:31). În calitate de Mare Preot ºi Mijlocitor, El rãmâne la dreapta lui Dumnezeu pânã când toþi vrãjmaºii Îi sunt supuºi (Evrei 2:5-9). Acest lucru îl putem citi în mai multe versete biblice. În Cuvântul fãgãduit este scris: „ªezi la dreapta Mea, pânã voi pune pe vrãjmaºii Tãi sub picioarele Tale” (Ps. 110:1; Efes. 1:17-23; Evrei 2:5-9).

ªi pe ªtefan l-am putea chema ca martor: „Dar ªtefan, plin de Duhul Sfânt, ºi-a pironit ochii spre cer, a vãzut slava lui Dumnezeu, ºi pe Isus stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu; ºi a zis: ‚Iatã, vãd cerurile deschise, ºi pe Fiul Omului stând în picioare la dreapta lui Dumnezeu’” (Fapte 7:55-56). De la întruparea Lui ºi pânã la desãvârºire, noi Îl vedem pe iubitul nostru Rãscumpãrãtor lângã Dumnezeu, îndeplinind multe slujbe ºi mijlocind pentru noi. Toate preumbririle ºi simbolurile Vechiului Testament au devenit realitate în Fiul. Ca „Fiul lui Dumnezeu”, El este Rãscumpãrãtor, ca „Fiu al Omului” , El este prooroc, ca „Fiul lui David”, El este Împãrat. Ca „Fiu al lui Avraam” El moºteneºte întreaga lume, iar prin El, noi suntem moºtenitori ai lui Dumnezeu ºi împreunã-moºtenitori cu Hristos.

El este „Mielul lui Dumnezeu” care, murind pe cruce, a ºters toate pãcatele lumii. El este „Mijlocitorul” noului Legãmânt (Evrei 8:6). El este „Marele Preot” care a intrat în Locul Prea Sfânt cu însuºi sângele Sãu, aºezându-l pe Scaunul Harului. (Evrei 9:11-12) El este Mijlocitorul nostru înaintea Tatãlui (1Ioan 2:1). El S-a fãcut totul pentru noi astfel încât, prin El, ºi noi sã putem deveni ceea ce este El. Numai credinþa în Isus Hristos este adevãrata credinþã în Dumnezeu, pentru cã Dumnezeu era în Hristos, împãcând lumea cu Sine (2Cor.5:19).

În Sfânta Scripturã, planul de mântuire este scris într-o ordine desãvârºitã. De aceea, fiecare lucru din Biblie trebuie lãsat în locul în care a fost pus ºi în modul în care a fost scris. Dacã este scris „Mijlocitor”, cu siguranþã Dumnezeu a vrut sã fie scris aºa. Absolut fiecare denumire trebuie lãsatã în contextul în care a fost scrisã. Oamenii lipsiþi de descoperire au transformat într-o dezordine totalã ordinea desãvârºitã a planului de mântuire descris în Biblie. Ei au distrus puterea Cuvântului prin rãstãlmãcirile lor.(Au scos din funcþiune Cuvântul prin rãstãlmãcirile lor)

Acum vom merge mai departe, la apostolul Ioan, privilegiat sã primeascã descoperirea lui Isus Hristos în insula Patmos. El a auzit vocea Celui Atotputernic asemãnãtoare sunetului unei trâmbiþe ºi a fost dus prin Duhul în „Ziua DOMNULUI”. Mulþumitã DOMNULUI, El a scris cu credincioºie tot ce a vãzut ºi a auzit. Ioan Îl prezintã pe Isus Hristos ca fiind martorul credincios ºi adevãrat, ca pe Cel dintâi nãscut dintre cei morþi, care ne-a mântuit de pãcatele noastre prin sângele Lui ºi a fãcut din noi împãraþi ºi preoþi pentru Dumnezeu, Tatãl Sãu ºi Tatãl nostru.(Ioan 20:17; Evrei 2:10-18). Dupã aceasta, Ioan ne îndreaptã atenþia spre Cel care vine pe nori: „Iatã cã El vine pe nori. ªi orice ochi Îl va vedea; ºi cei ce L-au strãpuns. ªi toate seminþiile pãmântului se vor boci din pricina Lui! Da. Amin.” (Apoc.1:7). În versetul urmãtor, Cel care urmeazã sã vinã Se prezintã pe Sine Însuºi. Aici nu se vorbeºte despre venirea Lui ca Fiu al Omului, ci ca Cel Atotputernic. „ Eu sunt Alfa ºi Omega, Începutul ºi Sfârºitul, zice DOMNUL, Cel ce este, Cel ce era ºi Cel ce vine, Cel Atotputernic!” (vs.8).

În capitolul 4 Ioan vede o uºã deschisã în ceruri ºi aude cum Vocea Celui Atotputernic, precum sunetul unei trâmbiþe, îl cheamã din nou: „Suie-te aici, ºi-þi voi arãta ce are sã se întâmple dupã aceste lucruri!” Numaidecât am fost rãpit în Duhul. ªi iatã cã în cer era pus un scaun de domnie, ºi pe scaunul acesta de domnie ºedea CINEVA” (vs.1-2). Ca ºi Isaia, el L-a vãzut pe Cel care ºedea pe scaunul de domnie ºi a auzit aceleaºi cuvinte ca ºi proorocul din Vechiul Testament: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este DOMNUL Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine” (vs.8).
Care om ar mai îndrãzni – în ciuda tuturor acestor mãrturii biblice clare ºi adevãrate despre Dumnezeu – sã rãmânã în concepþia greºitã despre un Dumnezeu tripersonal? Oricine preferã încã sã caute recunoaºtere înaintea oamenilor, nu va putea sã se smereascã sub mâna tare a lui Dumnezeu ºi sã se supunã Cuvântului Lui. Însã toþi aceia care cred aºa cum zice Scriptura vor primi descoperire divinã ºi vor accepta corectura.

IEªIT DE LA DUMNEZEU

„ La început – nu în veºnicie, pentru cã veºnicia nu are nici început ºi nici sfârºit – era Cuvântul ºi Cuvântul era cu Dumnezeu…” (Ioan 1:1). Aceasta se referã la începutul timpului ºi se aplicã pe toatã perioada Vechiului Testament. Urmãtorul text face referire la Noul Testament: „ ªi Cuvântul S-a fãcut trup ºi a locuit printre noi…”(Ioan 1:14). Dupã ce desãvârºirea va avea loc, se va aplica „…ºi Cuvântul era Dumnezeu.” Cheia pentru înþelegerea corectã a Scripturii se aflã în armonizarea exactã a Vechiului ºi Noului Testament. Vechiul Testament aratã spre viitor, spunându-ne ce se va întâmpla. Noul Testament ne aratã lucrurile împlinite ºi cele care urmeazã a se împlini.

Pe toatã perioada Vechiului Testament Dumnezeu ni Se descoperã ca DOMNUL. În Noul Testament, El ia un chip omenesc, în Fiul – cel dintâi nãscut dintre mai mulþi fraþi. Mãrturia Lui ca Fiu fãcutã înaintea cãrturarilor, în urmã cu 2000 de ani, este valabilã ºi astãzi: „ Dacã ar fi Dumnezeu tatãl vostru, M-aþi iubi ºi pe Mine, cãci Eu am ieºit ºi vin de la Dumnezeu” (Ioan 8:42). El se adreseazã ucenicilor Lui de atunci ºi de acum prin cuvintele: „ Cãci Tatãl Însuºi vã iubeºte pentru cã M-aþi iubit ºi aþi crezut cã am ieºit de la Dumnezeu. Am ieºit de la Tatãl ºi am venit în lume…” Rãspunsul lor de atunci este acelaºi cu rãspunsul nostru de astãzi: „ Acum cunoaºtem cã ºtii toate lucrurile ºi n-ai nevoie sã Te întrebe cineva; de aceea credem cã ai ieºit de la Dumnezeu” (Ioan 16:27-28+30). În rugãciunea de mijlocire, Fiul a spus: „ Cãci le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat Tu. Ei le-au primit, ºi au cunoscut cu adevãrat cã de la Tine am ieºit, ºi au crezut cã Tu M-ai trimis” (Ioan 17:8).
Fiul ieºit de la Tatãl a anunþat venirea Duhului Sfânt: „Când va veni Mângâietorul pe care-L voi trimite de la Tatãl, adicã Duhul adevãrului, care purcede de la Tatãl, El va mãrturisi despre Mine” (Ioan 15:16).

În Vechiul Testament, Dumnezeu a spus: „ Dupã aceea, voi turna Duhul Meu peste orice fãpturã…” (Ioel 2:28). Aceasta ºi-a gãsit împlinirea în Noul Testament. Toate fãgãduinþele care vesteau naºterea Fiului ºi pogorârea Duhului Sfânt s-au împlinit în Noul Testament. Începutul a fost fãcut atunci când Maria a fost umbritã de cãtre Duhul Sfânt, iar Tatãl L-a zãmislit pe Fiul. Fiul nu a fost numit „Fiul Duhului Sfânt” – aºa cum ar fi fost normal dacã Duhul Sfânt ar fi fost o persoanã diferitã – ci „Fiul lui Dumnezeu” (Luca 1:35). Dupã ce Fiul a fost zãmislit prin Duhul Sfânt, El a fost ºi umplut cu Duhul Sfânt în urma botezului în apã (Mat.3:13-17), ºi astfel plinãtatea Dumnezeirii a locuit trupeºte în El, dupã cum este scris: „Cãci în El locuieºte trupeºte toatã plinãtatea Dumnezeirii” (Col.2:9). Toate acestea au avut loc pentru a fi posibilã împlinirea cuvântului: „Voi aveþi totul deplin în El care este Capul oricãrei domnii ºi stãpâniri”(vs.10).

Premergãtorul lui Hristos a vestit, de asemenea, ceea ce urma sã aibã loc: „Cât despre mine, eu vã botez cu apã, spre pocãinþã, dar Cel ce vine dupã mine, este mai puternic decât mine, ºi eu nu sunt vrednic sã-I duc încãlþãmintele. El vã va boteza cu Duhul Sfânt ºi cu foc” (Mat.3:11).

Evenimentul pogorârii Duhului Sfânt ne este arãtat în cartea Faptelor, capitolul 2. Apostolul Petru a trãit acest eveniment ºi a mãrturisit despre aceia care au fost botezaþi ºi au primit darul Duhului Sfânt (Fapte 10:44-48). Apostolul mai accentueazã odatã acest adevãr în Faptele Apostolilor 11, ca toþi sã înþeleagã acest lucru odatã pentru totdeauna: „ ªi, cum am început sã vorbesc, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei ca ºi peste noi la început. Mi-am adus aminte de vorba DOMNULUI, cum a zis: ‚Ioan a botezat cu apã, dar voi veþi fi botezaþi cu Duhul Sfânt’ ”(Fapte 11:15-16). Toþi fiii ºi fiicele lui Dumnezeu trãiesc aceleaºi experienþe. Ei aud Cuvântul, îl primesc ca pe o sãmânþã dumnezeiascã în inima lor ºi sunt nãscuþi din nou prin Duhul Sfânt la o nãdejde vie, experimentând umplerea cu Duhul Sfânt (Iac.1:18; 1Pet. 1:23).

Mai trebuie sã întrebãm încã odatã: cine le-a dat pãrinþilor bisericii autoritatea sã facã fãrã putere adevãrata mãrturie a Scripturilor ºi sã înlocuiascã Cuvântul cu învãþãturile ºi poruncile omeneºti? De ce rãmân bisericile protestante în învãþãturi nebiblice ºi tradiþionale?

Istoria se repetã din nou: zidarii leapãdã piatra din capul unghiului ºi piatra de încheiere – pe Cel care este Alfa ºi Omega. Scriptura vorbeºte profetic despre cei care zidesc conform planurilor lor: „Piatra pe care au lepãdat-o zidarii a ajuns sã fie pusã în capul unghiului clãdirii” (Ps.118:22).

Pentru unii, „El va fi un locaº sfânt”, dar pentru ceilalþi va fi: „o piatrã de poticnire, o stâncã de pãcãtuire” (Isa.8:14). „ De aceea, aºa vorbeºte DOMNUL, Dumnezeu:’ Iatã, pun ca temelie în Sion o piatrã, o piatrã încercatã, o piatrã de preþ, piatrã din capul unghiului clãdirii, temelie puternicã, cel ce o va lua ca sprijin nu se va grãbi sã fugã” (Isa.28:16).
Dumnezeu a zidit toate lucrurile pe temelia tare a credinþei ºi descoperirii. DOMNUL Isus spune: „N-aþi citit niciodatã în Scripturi cã: ‚Piatra pe care au lepãdat-o zidarii, a ajuns sã fie pusã în capul unghiului; DOMNUL a fãcut acest lucru…?” (Mat. 21:42). Acest lucru s-a întâmplat pentru ca El Însuºi sã-ºi poatã zidi Biserica Lui – „ºi este minunat în ochii noºtri.” Apostolul Petru a scris în detaliu despre acest subiect în 1Petru 2:1-10.

Sub influenþa celui rãu, Cuvântul veºnic al lui Dumnezeu a fost fãcut fãrã putere, iar piatra din capul unghiului a fost aruncatã dintr-un loc în altul. Acum însã, fãrã vreun compromis, toate învãþãturile biblice trebuie sã capete din nou putere prin autoritatea directã a Cuvântului lui Dumnezeu. Toate învãþãturile nebiblice ºi dogmele bisericeºti trebuie scoase din funcþiune. În timpul ultimei lucrãri a Duhului, piatra de colþ va fi aºezatã din nou în poziþia corectã, în mijlocul strigãtelor de: „ Îndurare, îndurare cu ea!” (Zah. 4:7). Toate învãþãturile nebiblice, toate pãrerile ºi toate rãstãlmãcirile vor trece, dar numai Cuvântul lui Dumnezeu va rãmâne în veci (Isa. 40:8; 1Pet.1:25; Luca 21:33). Aºa vorbeºte DOMNUL: „Eu am vestit de la început ce are sã se întâmple ºi cu mult înainte ce nu este încã împlinit. Eu zic: ’Hotãrârile Mele vor rãmâne în picioare ºi Îmi voi aduce la îndeplinire toatã voia Mea” (Isa.46:10).

Toþi lucrãtorii din Împãrãþia lui Dumnezeu au o mare responsabilitate pentru sufletele care le-au fost încredinþate. Ei nu pot sã trateze uºuratic în ce priveºte locul în care cineva îºi va petrece veºnicia. Fiecare trebuie sã se întrebe care este originea învãþãturii pe care o susþine. Mãrturia Rãscumpãrãtorului este limpede: „Isus le-a rãspuns: ‚Învãþãtura Mea nu este a Mea, ci a Celui ce M-a trimis pe Mine. Dacã vrea cineva sã facã voia Lui, va ajunge sã cunoascã dacã învãþãtura este de la Dumnezeu sau dacã Eu vorbesc de la Mine’” (Ioan 7:16-17).

Pot oare predicatorii, evangheliºtii, învãþãtorii ºi pãstorii de astãzi sã declare acest lucru pe bunã dreptate? Am putea sã mai punem o întrebare foarte importantã: A primit cineva o chemare directã ºi o însãrcinare din partea DOMNULUI, ºi cãruia sã i se aplice cuvintele din Ioan 13:20: „ Adevãrat, adevãrat vã spun cã cine primeºte pe acela pe care-l trimit Eu, pe Mine Mã primeºte, ºi cine Mã primeºte pe Mine, primeºte pe Cel ce M-a trimis pe Mine”? Numai atunci cineva poate spune cu adevãrat: „ Cine vã ascultã pe voi, pe Mine Mã ascultã; ºi cine vã nesocoteºte pe voi, pe Mine Mã nesocoteºte, iar cine Mã nesocoteºte pe Mine, nesocoteºte pe Cel ce M-a trimis pe Mine” (Luca 10:16). Cine mai poate spune astãzi cu adevãrat: „ Cum M-a trimis pe Mine Tatãl, aºa vã trimit ºi Eu pe voi”? (Ioan 20:21b) Proorocii ºi apostolii au fost slujitori trimiºi direct de cãtre DOMNUL. Ce ºi pe cine auzim noi astãzi în multele adunãri existente?

Cuvântul descoperit în mod dumnezeiesc a fost înlocuit cu o cunoaºtere filozofico – teologicã obþinutã în facultãþi. Chemarea divinã a fost înlocuitã de o profesie învãþatã de la oameni. Majoritãþii predicatorilor de astãzi nu i se mai potriveºte cuvântul: „ Toþi vor fi învãþaþi de Dumnezeu.” Filozofia a luat locul credinþei, deºi apostolul Pavel a avertizat încã de atunci: „ Luaþi seama ca nimeni sã nu vã fure cu filozofia ºi cu o amãgire deºartã, dupã datina oamenilor, dupã învãþãturile începãtoare ale lumii, ºi nu dupã Hristos” (Col.2:8). Porunca adresatã astãzi fiecãrui slujitor al lui Dumnezeu este aceeaºi: „ Propovãduieºte Cuvântul, stãruieºte asupra lui la timp ºi ne la timp; mustrã, ceartã, îndeamnã cu toatã blândeþea ºi învãþãtura” (2Tim. 4:1-5). Prin aceste cuvinte puternice, Pavel l-a îndemnat pe Timotei, tovarãºul sãu de lucru. Autoritatea nu este într-un predicator, ci în Cuvântul lui Dumnezeu care este Absolutul Final ºi singura Autoritate divinã.
[b]
[/b]

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
ady_maris a scris:
ELDER, DRAGA tu esti acum ca si Filip , Isus era si este 100% om si 100% Dumnezeu ,aceasta taina nu o poti intelege cu mintea ci doar prin revelatie,citeste cu atentie tabloul cu Filip din Ioan 14;


ady, nu era vorba de cat la suta era om si cat era Dumnezeu. Oricum sunt sigur ca e asa cum ai zis tu, aceasta taina nu o pot intelege cu mintea, cat despre revelatie te rog sa dezvolti putin subiectul pentru ca nu stiu la ce anume te referi.

Citat:
Dumnezeu intotdeauna s-a descoperit nu s-a explicat ,El este inexplicabil,de necuprins cu mintea noastra,este Duh ,nu o persoana,conform Ioan 4;24. Nicaieri in Scriptura nu se spune ca El ar fi o persoana .


Si eu cred ca Dumnezeu nu s-a explicat ci s-a descoperit si de aceea nu prea ii inteleg pe cei care se apuca acum sa-L explice pe Dumnezeu. Cred ca subiectul depaseste capacitatile mintii noastre, atata timp cat vorbim despre un Dumnezeu NEMARGINIT. Cred ca timpul pretios este risipit astfel pe niste lucruri care nu numai ca nu hranesc, dar face sufletul mai mult sa flamanzeasca si sa-l puna intr-o incurcatura nejustificata si nefolositoare.

Citat:
Tuturor celor ce se tem cu adevãrat de Dumnezeu ºi iau lucrurile în serios, trebuie sã le fie spus cã în creºtinismul original nici o rugãciune nu a început ºi nici nu a fost încheiatã prin rostirea formulei trinitare. În zilele Bibliei, nici un botez, nici o vindecare, nici o binecuvântare – absolut nimic nu a fost fãcut prin repetarea formulei: „În Numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh.” Aceastã practicã este pur ºi simplu luatã de bunã de cãtre toþi doar pentru cã este o tradiþie a bisericii.


Rugaciuni nici acum nu am auzit care sa inceapa cu formula trinitariana, ma refer la biserica din care fac parte, iar la sfarsit mai aud foarte rar. Sincer, nici eu nu prefer formulele trinitariene, din moment ce Isus a spus clar cum si cui trebuie sa ne rugam: Tatalui, in numele Fiului. Binenteles ca aici are si Duhul Sfant un rol foarte important.

Revin.

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
daca ,Tatal ar fi o persoana ,Duhul Sfant ,o alta ,atunci Isus HRISTOS a cui Fiu este ,deoarece in Biblie ni se relateaza urmatorul fapt;

Matei 1;

20. Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arãtat în vis un înger al Domnului, ºi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme sã iei la tine pe Maria, nevasta ta, cãci ce s-a zãmislit în ea, este de la Duhul Sfânt.[b]

De ce nu s-a numit Fiul Duhului SFANT ?


RASPUNS BIBLIC;

IOAN 4;

24. Dumnezeu este Duh; ºi cine se închinã Lui, trebuie sã I se închine în duh ºi în adevãr.”[/b]


Intreb si eu ,unde sunt cele trei persoane ,sau poate o persoana sa intre in alta persoana,aceasta este reincarnare,

cand a aparut dogma triunicitatii,aceasta a fost intocmita de niste pagani,care aveau in capul lor dogma indiana hindusa ,Mahesh,Brahma ,Vishnu, adica Intemeietorul,rascumparatorul,si distrugatorul,acesti zei hindusi au fost la baza inventarii ,dogmei trinitatii,de catre paganul tertulian,care habar nu avea de Descoperirea lui Dumnezeu ca Duh,in trei forme ,nu persoane ,ca Tata in cer ,Fiu pe pamant,si Duh Sfant in noi care credem.

Care om ar mai îndrãzni – în ciuda tuturor acestor mãrturii biblice clare ºi adevãrate despre Dumnezeu – sã rãmânã în concepþia greºitã despre un Dumnezeu tripersonal? Oricine preferã încã sã caute recunoaºtere înaintea oamenilor, nu va putea sã se smereascã sub mâna tare a lui Dumnezeu ºi sã se supunã Cuvântului Lui. Însã toþi aceia care cred aºa cum zice Scriptura vor primi descoperire divinã ºi vor accepta corectura.

Mai departe în Apocalipsa 22:13 scrie: “EU sunt Alfa ºi Omega, Cel dintâi ºi Cel de pe urmã, începutul ºi sfârºitul.” Aceste cuvinte sunt scrise pentru o învãþãturã deosebitã. În Vechiul Testament, însuºi Dumnezeul Atotputernic îºi dã Numele “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã”, iar în Noul Testament Isus se caracterizeazã pe Sine însuºi ca “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã”. Dacã Isus ar fi o altã persoanã ºi nu Dumnezeu, atunci în nici un caz nu se poate numi El “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã” Dacã Dumnezeu ºi Domnul, Tatãl ºi Fiul nu este una ºi aceeaºi Persoanã, atunci ar exista douã persoane care au pretenþia de a fi acelaºi.

Acela care împarte dumnezeirea în mai multe persoane, trebuie sã recunoascã de fapt doi “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã”, ºi el a ajuns astfel la o contradicþie. Adevãrul este cã în Vechiul ºi în Noul Testament este numai un Dumnezeu. În Apocalipsa 22:13 este numit “Cel dintâi ºi Cel de pe urmã” ºi “Alfa ºi Omega”.


DEuteronom 4;

39. Sã ºtii dar în ziua aceasta, ºi pune-þi în inimã cã [b]numai Domnul este Dumnezeu,
sus în cer ºi jos pe pãmânt, ºi cã nu este alt Dumnezeu afarã de El.

35. Numai tu ai fost martor la aceste lucruri, ca sã cunoºti cã numai Domnul este Dumnezeu ºi cã nu este alt Dumnezeu afarã de El.

Filipeni 2;

10. pentru ca, în Numele lui Isus, sã se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pãmânt ºi de sub pãmânt,
11. ºi orice limbã sã mãrturiseascã, spre slava lui Dumnezeu Tatãl, cã Isus Hristos este Domnul.


Intrebare cati Domni avem ?

Raspuns ;IAHWEH la vechiului testament este acelasi cu IAHSUAH(Isus in lb. greaca) noului testament !!!

1Ioan 5;

20. ªtim cã Fiul lui Dumnezeu a venit, ºi ne-a dat pricepere sã cunoaºtem pe Cel ce este adevãrat. ªi noi suntem în Cel ce este adevãrat, adicã în Isus Hristos, Fiul Lui. El este Dumnezeul adevãrat ºi viaþa veºnicã.
21. Copilaºilor, pãziþi-vã de idoli. Amin.


Intrebare cati Dumnezei avem ?

Romani 3;

30. deoarece Dumnezeu este unul singur ºi El va socoti neprihãniþi, prin credinþã, pe cei tãiaþi împrejur, ºi tot prin credinþã ºi pe cei netãiaþi împrejur.

Intrebare cine este Dumnezeu?

Raspuns biblic;

Romani 9;

5. patriarhii, ºi din ei a ieºit, dupã trup, Hristosul, care este mai presus de toate lucrurile, Dumnezeu binecuvântat în veci. Amin!

Nu scrie un Dumnezeu ,ci Dumnezeul singurul Dumnezeu Adevarat si Viata VESNICA!!!

Cine are dreptate, Biblia sau argumentaþiile?

La vederea tuturor modificãrilor, rãstãlmãcirilor ºi falsificãrilor, trebuie sã întrebãm: Cum se explicã faptul cã predicatorii, evangheliºtii ºi învãþãtorii Bibliei, care poartã în gurã Cuvântul lui Dumnezeu, dau mai departe ºi apãrã orbeºte ºi cu mult entuziasm tradiþii ºi învãþãturi nebiblice?!

Din fericire, toþi cititorii care au vãzut cum aceste devieri de la Cuvântul lui Dumnezeu au fost scoase la luminã, vor avea marea ºansã de a lua decizia corectã punând aceste lucruri în comparaþie. Nu existã o altã cale: toþi ºi toate vor trebui sã stea acum înaintea judecãþii lui Dumnezeu. Avertizarea trebuie sã rãsune acum. Nu putem aºtepta pânã este prea târziu.

[/b]

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
ELDER citeste cu atentie aceasta marturie a unui teolog renumit din tabara trinitara,totusi un om sincer care a recunoscut inselatoria romana;

Profesorul Emil Brunner s-a ocupat de aceastã temã în lucrarea »Dumnezeul trinitar«. Urmeazã câteva pasaje din aceastã carte, cap. 16, pag. 208-244: »Iudaismul, islamismul ºi teismul raþional sunt unitare. Pe de altã parte, trebuie sã recunoaºtem sincer cã trinitatea nu a fost nici tema vestirii bisericii creºtine primare-nou-testa-mentare ºi nici conþinutul central al învãþãturii bisericii creºtine din vreo epocã.

Deci, trinitatea este centrul teologiei creºtine, dar nu al credinþei creºtine? Este posibilã o astfel de discrepanþã între teologie ºi credinþã?[b] Sau se bazeazã pe o evoluþie greºitã a întregii învãþãturi bisericeºti?«[/b]

»Biserica creºtinã primarã trãieºte pentru cã are pe Tatãl prin Fiul ºi este legatã cu Tatãl ºi Fiul prin Duhul Sfânt.«
»Aºa cum proorocul face cunoscut Cuvântul lui Dumnezeu care a venit la el ºi-l scoate în evidenþã, aºa este Isus însuºi Cuvântul care a venit.«

»EL, care este adevãratul chip al lui Dumnezeu, este Cel care ne transformã în acest chip al lui Dumnezeu.«
»Fiul este descoperirea Tatãlui; prin faptul cã Îl chemãm pe Isus ca DOMN, îl chemãm pe Cel care este singurul DOMN din veºnicie, pe care noi însã Îl cunoaºtem în Isus numai cum vrea El sã-L cunoaºtem ºi sã-L avem aºa cum vrea El sã ni se dea.«

»De aceasta depinde: ca noi sã-L avem pe Tatãl în Fiul ºi numai în El, numai prin El sã primim Duhul Sfânt, sã-L cunoaºtem pe Tatãl numai prin Fiul ºi sã devenim pãrtaºi ai Duhului.«

»Noþiunea ›Dumnezeu trinitar‹ nu face parte din mãrturia, din vestirea creºtinismului primar.«

»În Isus Hristos, Dumnezeul descoperit se întâlneºte cu noi împãciuitor, mântuitor ºi sfânt-milos; El face prin Duhul Sfânt dintr-o situaþie istoricã o experienþã interioarã, pentru care ne-a ºi deschis inima.«

»Numai dacã este adevãrat cã Dumnezeu - El însuºi era în Hristos, atunci este adevãrat cã El ne-a împãcat cu Sine.«
»Numai prezenþa persoanei lui Dumnezeu care vorbeºte ºi procedeazã în mod personal, este descoperire ºi împãcare desãvârºitã, ºi aceasta a avut loc în Isus Hristos.«

»Deci, un Fiu existã numai de la întrupare. De aceea este El Dumnezeul adevãrat. Prin aceasta Hristos devine un fel de teofanie ºi însuºi Dumnezeu, Tatãl, merge în suferinþa morþii …[b]« Profesorul Brunner a ºtiut cu siguranþã mãrturia lui Pavel: „Dumnezeu era în Hristos împãcând lumea cu Sine.“ (2 Cor. 5:19). Astfel de argumente potrivite, minunate, provin de la un profesor de teologie care face parte din tabãra trinitarã!
[/b]

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
ady, apreciez faptul ca iti sacrifici din timp sa scrii pe forum, si ma bucur ca o faci si esti invitat si in continuare sa participi la discutii. Dar am o rugaminte daca se poate: hai sa respectam titlurile topicelor si sa nu fim offtopic. Acesta nu e un moft al meu, ci consider eu ca este o necesitate, pentru ca cel care intra pe acest forum si il intereseaza un anumit subiect, sa gaseasca pe topicul respectiv TOATE informatiile si discutiile de care are nevoie. Pentru ca daca scriem de exemplu despre trinitate si pe alte topicuri decat topicul care se ocupa cu asta, respectiv "Dumnezeirea", vizitatorul nostru nestiind sa caute si in alta parte, va ramane fara informatia despre Dumnezeire care a fost scrisa in mod 'offtopic' pe un alt topic si astfel il privăm de un drept al sau de informare. De aceea te-as ruga sa dai copi/paste la aceasta ultima postare pe care ai facut-o, si s-o scrii la topicul corespunzator, adica "Dumnezeirea". Multumesc pentru intelegere si la cat mai multe postari in continuare! Smile

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
nigno
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 16/Aug/2005
Mesaje: 78
Raspunde cu citat (quote)
( Am mutat aici postarile (2) de deasupra, pentru ca nu aveau legatura cu topicul la care au fost scrise.
Citat:
hai sa respectam titlurile topicelor

Nu cred ca e chiar atat de greu sa puneti fiecare postare la topicul corespunzator, trebuie doar mai multa atentie si mai ales vointa.
Multumesc! )

_________________
Resurse crestine on-line pe www.caleasprecasa.uv.ro ! Visit and... vote it! ;)
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatViziteaza site-ul autoruluiCodul Yahoo MessengerCodul MSN Messenger
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
Voi raspunde aici unei postari despre Dumnezeire scrisa in mod offtopic in alta parte:

ady a scris:
din pacate ptr. tine ,El este un al doilea Domn ,daca sustii ca sunt 2 persoane distincte si nascute in vesnicie


Tocmai iti spuneam sa nu-mi atribui crezuri pe care nu le am.
Desi "Tatal" si "Fiul" sunt doua persoane distincte, ele sunt UNA:

KJV John 10:30 I and my Father are one.

VUL John 10:30 ego et Pater unum sumus

CNS John 10:30 Eu şi Tatăl una sîntem.


Problema e ca tu intelegi doar partea aceea din biblie care spune ca Ei sunt UNA si nu intelegi si partea care spune ca sunt doua Persoane:

Luke 1:34 Maria a zis îngerului: ,,Cum se va face lucrul acesta, fiindcă eu nu ştiu de bărbat?
Luke 1:35 Îngerul i-a răspuns: ,,Duhul Sfînt Se va pogorî peste tine, şi puterea Celui Prea Înalt te va umbri. De aceea Sfîntul care Se va naşte din tine, va fi chemat Fiul lui Dumnezeu.
Matthew 1:18 Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună, ea s'a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt.


Matthew 11:25 În vremea aceea, Isus a luat cuvîntul şi a zis: ,,Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului, pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei în elepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor.
Matthew 11:26 Da, Tată, Te laud, pentrucă aşa ai găsit Tu cu cale!
Luke 10:21 În ceasul acela, Isus S'a bucurat în Duhul Sfînt, şi a zis: ,,Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului; Te laud pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei în elepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. Da, Tată, fiindcă aşa ai găsit cu cale Tu.


Matthew 23:9 Şi ,Tată` să nu numiţi pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri.

Matthew 26:39 Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pămînt, şi S'a rugat, zicînd: ,,Tată, dacă este cu putinţă, depărtează dela Mine paharul acesta! Totuş nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.
Matthew 26:42 S'a depărtat a doua oară, şi S'a rugat, zicînd: ,,Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să-l beau, facă-se voia Ta!
Mark 14:36 El zicea: ,,Ava, adică: Tată, -Ţie toate lucrurileţ' i sînt cu putinţă; depărtează de la Mine paharul acesta! Totuş, facă-se nu ce voiesc Eu, ci ce voieşti Tu.
Luke 22:42 zicînd: ,,Tată, dacă voieşti, depărtează paharul acesta dela Mine! Totuş, facă-se nu voia Mea, ci a Ta.

Luke 23:34 Isus zicea: ,,Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!`` Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgînd la sorţi.
Luke 23:46 Isus a strigat cu glas tare: ,,Tată, în mînile Tale 'mi încredinţez duhul!`` Şi cînd a zis aceste vorbe Şi-a dat duhul.

John 11:41 Au luat dar piatra din locul unde zăcea mortul. Şi Isus a ridicat ochii în sus, şi a zis: ,,Tată, Îţi mulţămesc că M'ai ascultat.
John 11:42 Ştiam că totdeauna Mă asculţi; dar vorbesc astfel pentru norodul care stă împrejur, ca să creadă că Tu M'ai trimes.
John 12:28 Tată, proslăveşte Numele Tău!`` Şi din cer, s'a auzit un glas, care zicea: ,,L-am proslăvit, şi-L voi mai proslăvi!
John 17:1 După ce a vorbit astfel, Isus a ridicat ochii spre cer, şi a zis: ,,Tată, a sosit ceasul! Proslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul Tău să Te proslăvească pe Tine,
John 17:5 Şi acum, Tată, proslăveşte-Mă la Tine însuţi cu slava, pe care o aveam la Tine, înainte de a fi lumea.
John 17:11 Eu nu mai sînt în lume, dar ei sînt în lume, şi Eu vin la Tine. Sfinte Tată, păzeşte, în Numele Tău, pe aceia pe cari Mi i-ai dat, pentruca ei să fie una, cum sîntem şi noi.
John 17:21 Mă rog ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine, şi Eu în Tine; ca, şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M'ai trimes.
John 17:24 Tată, vreau ca acolo unde sînt Eu, să fie împreună cu Mine şi aceia, pe cari Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea, slavă, pe care Mi-ai dat-o Tu; fiindcă Tu M-ai iubit înainte de întemeierea lumii.
John 17:25 Neprihănitule Tată, lumea nu Te-a cunoscut; dar Eu Te-am cunoscut, şi aceştia au cunoscut că Tu M'ai trimes.

John 8:38 Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu; şi voi faceţi ce aţi auzit dela tatăl vostru.

John 12:27 Acum sufletul Meu este tulburat. Şi ce voi zice?... Tată, izbăveşte-Mă din ceasul acesta?... Dar tocmai pentru aceasta am venit pînă la ceasul acesta!

Matthew 11:27 Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i-L descopere.
Matthew 26:53 Crezi că n'aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemînă mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?

John 3:35 Tatăl iubeşte pe Fiul, şi a dat toate lucrurile în mîna Lui.
John 5:17 Dar Isus le-a răspuns: ,,Tatăl Meu lucrează pînă acum; şi Eu de asemenea lucrez.
John 5:19 Isus a luat din nou cuvîntul, şi le-a zis: ,,Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate face nimic dela Sine; El nu face decît ce vede pe Tatăl făcînd; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai.
John 5:20 Căci Tatăl iubeşte pe Fiul, şi-I arată tot ce face; şi-I va arăta lucrări mai mari decît acestea, ca voi să vă minunaţi.
John 5:21 În adevăr, după cum Tatăl înviază morţii, şi le dă viaţă, tot aşa şi Fiul dă viaţă cui vrea.
John 5:22 Tatăl nici nu judecă pe nimeni, ci toată judecata a dat-o Fiului,
John 5:23 pentru ca toţi să cinstească pe Fiul cum cinstesc pe Tatăl. Cine nu cinsteşte pe Fiul, nu cinsteşte pe Tatăl, care L-a trimes.
John 5:26 Căci, dupăcum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine.
John 5:36 Dar Eu am o mărturie mai mare decît a lui Ioan; căci lucrările, pe cari Mi le-a dat Tatăl să le săvîrşesc, tocmai lucrările acestea, pe cari le fac Eu, mărturisesc despre Mine că Tatăl M'a trimes.
etc

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
Vezi, asta e defapt "propovaduirea unei alte evanghelii", sa spui si sa sustii ALTCEVA decat ce spune si sustine Evanghelia. Idea

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
Tocmai iti spuneam sa nu-mi atribui crezuri pe care nu le am.
Desi "Tatal" si "Fiul" sunt doua persoane distincte, ele sunt UNA:

elder ce zici tu aici e cea mai mare absurditate si blasfemie ,nici un om cu o logica elementara nu poate afirma absurditatea,aceasta ,sunt totusi doua persoane distincte ,si ele sunt una
Laughing ,filozofie satanica.

În Vechiul Testament, DOMNUL Dumnezeu este Mântuitorul, Rãscumpãrãtorul, Împãratul, Pãstorul, etc. În Noul Testament toate aceste atribute au fost împlinite pentru mântuirea noastrã, în Fiul, care a devenit punctul central al planului de mântuire: „Nimeni nu vine la Tatãl decât prin Mine!“, ºi „Cine M-a vãzut pe Mine, a vãzut pe Tatãl!“

Cine nu vede pe Dumnezeu în Hristos, acela nu L-a recunoscut cu adevãrat. Dupã ce a vorbit aºa de mult despre Tatãl, Isus a spus: „›Dacã M-aþi fi cunoscut pe Mine, aþi fi recunoscut ºi pe Tatãl Meu. S¸i de-acum încolo Îl veþi cunoaºte; ºi L-aþi ºi vãzut.‹ ›DOAMNE‹, i-a zis Filip, ›aratã-ne pe Tatãl, ºi ne este de ajuns.‹ Isus i-a zis: ›De atâta vreme sunt cu voi, ºi nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a vãzut pe Mine, a vãzut pe Tatãl. Cum zici tu dar: ,Aratã-ne pe Tatãl‘?‹“ (Ioan 14:7-9). Acesta este un rãspuns clar din gura DOMNULUI.

În Vechiul Testament, DOMNUL/IAHWEH a dat fãgãduinþa poporului Sãu: „Saltã de veselie, fiica Sionului! Strigã de bucurie, fiica Ierusalimului! Iatã cã Împãratul tãu vine la tine; El este neprihãnit ºi biruitor, smerit ºi cãlare pe un mãgar, pe un mânz, pe mânzul unei mãgãriþe.“ (Zah. 9:9). În Noul Testament, Isus este Împãratul care a intrat în Ierusalim în duminica floriilor, cãlare pe mânzul unei mãgãriþe ºi însoþit de strigãte de bucurii. Oricine poate citi acest lucru în Matei cap. 21 ºi în textele paralele. »DOMNUL« însuºi a fost Mântuitorul ºi Împãratul pentru Israel, dar la prima Lui venire în trup, ei nu L-au recunoscut pentru cã nu L-au vãzut prin prisma planului de mântuire ºi de aceea s-au aºteptat ca El sã reaºeze împãrãþia lui Israel. Chiar ºi ucenicii Lui L-au întrebat: „DOAMNE, în vremea aceasta ai de gând sã aºezi din nou Împãrãþia lui Israel?“ (Fap. 1:6). Faptul cã era necesarã mai întâi rãscumpãrarea prin suferinþã ºi moarte (Isa. 53) ºi trebuia biruitã moartea (Osea 13:14), ei nu L-au înþeles de la început.

Din Vechiul Testament Îl recunoaºtem pe DOMNUL prin »tetragrama« ebraicã IHWH, din care a rezultat numele Iahweh. În Noul Testament, Numele DOMNULUI este într-adevãr Iahºua, aºa cum a fost anunþat prin îngerul Gavril, nume care înseamnã »Iahweh-Mântuitorul«. Pentru ca toatã lumea s-o vadã ºi sã ia cunoºtinþã de ea, »tetagrama«, din care a rezultat Numele Legãmântului vechi-testamentar poate fi gãsitã în limba ebraicã în titlul pus în cele trei limbi de atunci deasupra crucii pe care a fost rãstignit Isus Hristos. Vã rog sã comparaþi textul ebraic din Ioan 19:19:

»Iahºua Hanozri Vumelech Hajehudim« IHWH
»Isus din Nazaret, Regele iudeilor«


Literele de la începutul fiecãrui cuvânt, IHVH, formeazã exact »tetragrama« pe care DOMNUL Dumnezeu i-a descoperit-o lui Moise. Dumnezeul Vechiului Testament este ºi Dumnezeul Noului Testament! Este cum nu se poate de desãvârºit! Cine are urechi de auzit, sã audã ºi cine are ochi de vãzut, sã vadã! Binecuvântaþi sunt ochii ºi urechile care Îl vãd ºi Îl aud pe Dumnezeul descoperit!

Împãrãþia lui Dumnezeu este o împãrãþie veºnicã, fãrã de moarte (Isa. 25:8; Apoc. 21:4 º.a.) ºi de aceea trebuie ca toþi cei ce se aflã în ea sã aibã viaþã veºnicã. Conform înºtiinþãrii, El a trebuit sã fie nãscut ca Fiu ºi sã devinã astfel om la prima Lui venire, pentru a putea suferi moartea. Aºezarea din nou a Împãrãþiei Lui este foarte aproape: „S¸i DOMNUL va fi împãrat peste tot pãmântul.

În ziua aceea, DOMNUL va fi singurul DOMN, ºi Numele Lui va fi singurul Nume.“ (Zah. 14:9). „S¸i în cer s-au auzit glasuri puternice, care ziceau: ,Împãrãþia lumii a trecut în mâinile DOMNULUI nostru ºi ale Hristosului Sãu. S¸i El va împãrãþi în vecii vecilor.‘“ (Apoc. 11:15). Ce minunat! EL ni s-a descoperit ca DOMNUL în Unsul, ºi Iahweh al Vechiului Testament este Isus al Noului Testament - acelaºi ieri, azi ºi în veci.

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
Citat:
elder ce zici tu aici e cea mai mare absurditate si blasfemie ,nici un om cu o logica elementara nu poate afirma absurditatea,aceasta ,sunt totusi doua persoane distincte ,si ele sunt una
Laughing ,filozofie satanica.


KJV John 10:30 I and my Father are one.

VUL John 10:30 ego et Pater unum sumus

CNS John 10:30 Eu şi Tatăl una sîntem.


ady, ce sa mai spun... bravo tie! Confused

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
amin ,adica asa cred si eu ,caci TATAL ERA IN FIUL ,....DAR NU CA O ALTA PERSOANA .CI CA DUH SFANT ,DE ACEEA DOMNUL A ZIS ;"CINE MA VAZUT PE MINE L-A VAZUT PE TATAL!" CACI TATAL ESTE INVIZIBIL CACI ESTE DUH ,LUMINA ,nu este un batranel obosit care l-a trimis pe un al doilea dumnezeu mai mic ,si i-a zis ce sa faca ptr. El .

Dumnezeul invizibil ,s-a decoperit ca Domn ,vizibil in calitatea de Fiu al omului ,nu intr-o alta persoana.

Coloseni, 1

15 El este chipul Dumnezeului celui nevãzut, cel întâi nãscut din toatã zidirea.

ti-am mai zis o persoana trebuie sa fie vizibila ,ca sa o denumesti persoana,nu o lumina ,sau un duh.

Coloseni, 2

9 Cãci în El locuieºte trupeºte toatã plinãtatea Dumnezeirii. [Coloseni 2 ]

scrie cumva ,ca locuieste doar o parte din Dumnezeire?

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
ady a scris:
ti-am mai zis o persoana trebuie sa fie vizibila ,ca sa o denumesti persoana,nu o lumina ,sau un duh.


ady,

Aici e problema, ca tu incerci sa-L descrii pe Dumnezeu prin prisma naturii umane. Dar din pacate prin acest 'procedeu' tu nu faci altceva decat sa-L cobori pe Dumnezeul infinit la nivelul tau limitat de gandire. Dar daca faci astfel de interpretari (ca daca-I Duh atunci nu e persoana), atunci ar trebui ca mai intai de toate sa explici cum a putut sa ramana insarcinata Maria, mama lui Isus, de la un Duh care nici macar nu era o Persoana?

Si vreau sa te intreb, daca nu e o Persoana atunci nu are nici inteligenta, nu?

ady a scris:
Coloseni, 2

9 Cãci în El locuieºte trupeºte toatã plinãtatea Dumnezeirii. [Coloseni 2 ]

scrie cumva ,ca locuieste doar o parte din Dumnezeire?


Si daca locuieste in El toata plinatatea Dumnezeirii inseamna ca Fiul e o singura Persoana cu Tatal? Te rog sa-mi raspunzi si la intrebarea asta ca sa ma lamuresc si eu.

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
ady_maris
Avansat
Avansat

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 200
Raspunde cu citat (quote)
pai este tocmai invers,caci tu -l reduci pe Dumnezeu la o persoana ,si mai si intrebi daca are inteligenta,tu nu te gandesti ce scrii,sau ce spui deloc,stai si cugeta putin doar putin,si nu scoate absurditati,pe banda rulanta.Nimeni nu-l poate explica pe Dumnezeu ,este infinit si de neexplicat,si nu este o persoana,ci o putere,o lumina ,un duh,este totul in toti ,este viata insasi.

Ioan, 11

25 Isus i-a zis: "Eu sunt învierea ºi viaþa. Cine crede în Mine, chiar dacã ar fi murit, va trãi. 26 ªi oricine trãieºte, ºi crede în Mine, nu va muri niciodatã. Crezi lucrul acesta?" [Ioan 11 ]

_________________
Inteleptii sunt aceia,care din eroare in eroare ajung la Adevar!!!!
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatCodul MSN Messenger
elder
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 22/Aug/2005
Mesaje: 183
Locatie: Moldavia Rumaneasca
Raspunde cu citat (quote)
Smile
Ok. În primul rând, mă bucur ca tu nu scoţi deloc 'absurdităţi pe bandă rulantă'. Mi se pare si normal ca tu sa nu fii "nici chiar ca vamesul acesta" (care sunt eu). Ok, voi accepta asta cu placere atata timp cat Adevarul lui Dumnezeu nu are de suferit.
Totusi, nu mi-ai raspuns la intrebari, ci m-ai atacat pe mine. Te rog sa-mi raspunzi cel putin la ultima intrebare, daca tii la adevarul tau.

_________________
Hristos a fost tratat asa cum meritãm noi, pentru ca noi sã putem fi tratati asa cum merita El. El a suferit moartea care era a noastrã, ca noi sã putem primi viata care era a Lui.
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privat
Dumnezeirea
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Ora este GMT + 2 ore  
Pagina 1 din 4  

  
  
 Raspunde la subiect