bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online Pe HaiSaRadem.ro vei gasi bancuri, glume, imagini, video, fun, bancuri online, bancuri tari, imagini haioase, videoclipuri haioase, distractie online. Nu ne crede pe cuvant, intra pe HaiSaRadem.ro ca sa te convingi.

Pagina de start a forumului Angelteam
Angelteam
Putem sluji fãrã iubire, dar nu putem iubi fãrã slujire
Raspunde la subiect
Fumatul - repere în timp
nigno
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 16/Aug/2005
Mesaje: 78
Raspunde cu citat (quote)
• Frunzele de tutun au fost aduse în Europa de Cristofor Columb în 1492, la întoarcerea sa din cãlãtoria epocalã, care a dus la descoperirea continentului american. Tutunul a fost introdus la curtea regelui Franþei de cãtre Jean Nicot, ambasadorul Franþei în Portugalia. Iniþial, fumatul a fost un obicei extrem de nepopular, fiind considerat o practicã religioasã pãgânã.

• Murad al IV-lea, sultanul Turciei, a promulgat în 1633 la Constantinopol un decret de moarte pentru toþi cei care erau prinºi fumând. Patima fumatului a persistat în ciuda ameninþãrii cu spânzurãtoarea. ÃŽn Rusia, þarul Mihail Romanov (1613-1645) le-a interzis negustorilor sã vândã tutun. Fumãtorii prinºi asupra faptului erau pedepsiþi cu cruzime prin diverse mutilãri corporale, cum ar fi tãierea nasului sau castrarea.

• La mijlocul secolului al XVIII-lea, fumatul a ajuns un viciu aproape generalizat în Anglia. ÃŽn ciuda faptului cã prima ediþie a Enciclopediei Britanice apãrutã în 1768 arãta cã tutunul „seacã ºi vatãmã creierul”, bãrbaþii care nu prizau tutun erau luaþi în derâdere. Mãrturiile vremii aratã cã doamnele prizau tutun în vãzul lumii, fãrã nicio jenã, la fel de „artistic ºi de viguros” ca bãrbaþii.

• Þigaretele, inventate de cãtre egipteni, au început sã fie manufacturate pe scarã largã de cãtre monopolul francez al tutunului începând din anul 1843, de unde ºi denumirea de „cigarettes”. Þigaretele erau o marfã ieftinã, destinatã maselor de nevoiaºi. Rãspândirea lor în toatã Europa a fost favorizatã de miºcãrile trupelor în timpul rãzboaielor napoleoniene ºi a rãzboiului din Crimeea.

• Epoca de aur a þigaretelor a început în 1881, când James Bonsack a inventat un utilaj mecanizat. Dacã pânã atunci un muncitor îndemânatic putea sã ruleze patru þigarete pe minut (aproximativ 2000 în opt ore), de-acum, maºinile Bonsack puteau rula 120 000 de þigarete pe zi. ÃŽntre 1865 ºi 1915, producþia de þigarete din America a crescut de o mie de ori.

• ÃŽn timpul Primului ºi Celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, companiile de tutun au oferit trupelor milioane de þigarete gratuite. Aceastã practicã a coincis cu cea mai rapidã creºtere a prevalenþei fumatului ºi cu cea mai vertiginoasã expansiune a vânzãrilor de þigarete din toatã istoria SUA.

• ÃŽn 1915, dr. Abbe a descris mai multe cazuri de cancer al gurii la persoane care mestecau tutun ºi a emis pentru prima datã ipoteza cã tutunul ar putea fi un factor de risc.

• ÃŽn anii 1930, opinia publicã din SUA a fãcut presiuni asupra forurilor legislative ºi, ca urmare, s-au emis legi care interziceau scuipatul, iar scuipãtoarele care erau plasate în faþa magazinelor au fost înlãturate.

• Prima þigaretã cu filtru a fost comercializatã în Marea Britanie în anul 1930.

• Raymond Pearl de la Universitatea Johns Hopkins a publicat în revista Science în 1938 un studiu efectuat pe 6800 de persoane, care arãta legãtura dintre fumat ºi reducerea duratei medii de viaþã.


• Dr. Ernest Wynder ºi dr. Evarts Graham de la Facultatea de Medicinã a Universitãþii din Washington au descoperit în 1945 cã, dintr-un numãr de 605 bãrbaþi cu cancer bronhopulmonar, aproape toþi erau fumãtori de mai bine de 20 de ani.

• Dr. Ernst Wynder a confirmat printr-un experiment efectuat în 1953 pe ºoareci de laborator cã gudronul este cancerigen. Aplicarea acestuia pe blana animalelor de laborator a dus la apariþia de tumori canceroase ºi astfel s-a evidenþiat pentru prima oarã legãtura biologicã dintre un produs din tutun ºi procesul canceros.

• Doll ºi Hill, doi autori britanici, publicã în anul 1954 în British Medical Journal rezultatele unui studiu despre obiceiul fumatului la medici ºi mortalitatea acestora. Ca urmare, un mare numãr de medici renunþã la fumat.

• ÃŽn 1957, Medicul-ºef al SUA face prima declaraþie publicã cu privire la legãtura dintre fumat ºi cancerul pulmonar. ÃŽn Raportul comun al grupului de studiu asupra fumatului ºi sãnãtãþii, dr. Leroy Burney aratã cã: „fumatul de þigarete ca obicei de lungã duratã este un factor cauzal în etiologia cancerului pulmonar.” Raportul este sinteza unui studiu realizat cu începere din 1955 de cãtre mai multe instituþii medicale printre care Institutul Naþional al Cancerului, Institutul Naþional de Sãnãtate, Societatea Americanã a Cancerului ºi Asociaþia Americanã a Inimii.

• ÃŽn 1959, Leroy Burney, medicul-ºef al SUA, a declarat în Jurnalul Asociaþiei Medicale Americane cã dovezile covârºitoare existente la ora respectivã „implicã faptul cã fumatul este principalul factor cauzal” al creºterii incidenþei cancerului de plãmâni.


• ÃŽn 1959, dr. J. Wayne McFarland ºi pastorul Elman J. Folkenberg au conceput renumitul Plan de cinci zile pentru renunþare la fumat, unul dintre primele programe publice de renunþare la fumat. Ulterior este revizuit de o echipã de experþi de la Universitatea Loma Linda din California ºi a primit numele de „Breathe Free” ("Respirã Liber"). Din 1959, mai mult de 20 de milioane de fumãtori au renunþat la fumat ca urmare a acestor programe.

• ÃŽn 1962 apare primul Raport al Colegiului Regal Britanic al Medicilor din Londra intitulat „Fumatul ºi sãnãtatea”.

• ÃŽn 1964 este publicat în Statele Unite primul raport „Surgeon General”, care a condamnat oficial fumatul în mod inechivoc ºi a arãtat legãtura dintre fumatul de þigarete ºi cancerul pulmonar.


• ÃŽn 1965, Parlamentul Marii Britanii promulgã pentru prima oarã legislaþia prin care se interzice publicitatea pentru produsele de tutun la televiziune.

• ÃŽn 1965, Congresul SUA adoptã o lege federalã prin care devine obligatorie imprimarea pe ambalajul þigaretelor a avertismentului: „Atenþie! Fumatul poate fi vãtãmãtor pentru sãnãtatea dumneavoastrã.”

• Consilierul în probleme de tabagism Arthur Mullaney ºi câþiva elevi de la Liceul Randolph din statul Massachusetts au avut în 1970 ideea de a rezerva în calendarul fiecãrui an o zi specialã în care toþi locuitorii din oraº sã se abþinã de la fumat ºi sã doneze banii astfel economisiþi pentru un fond folosit în scop educativ. Ziua a primit numele de Ziua Fãrã Fumat. Ideea a fost primitã cu entuziasm ºi, dupã ºapte ani, a fost promovatã la scarã naþionalã de cãtre Societatea Americanã a Cancerului.

• Din 1971, publicitatea pentru produsele din tutun a fost interzisã în totalitate în reþelele de televiziune din SUA.

• ÃŽn 1975, Italia interzice fumatul în ºcoli, spitale, cinematografe, teatre, muzee, biblioteci ºi sãlile de aºteptare ale mijloacelor de transport în comun.

• ÃŽn 1978, Secretarul cu probleme de sãnãtate al Guvernului Americii, Joseph Califano, a etichetat þigaretele drept „Inamicul nr. 1 al sãnãtãþii publice”.

• Takeshi Hirayama, ºeful departamentului de epidemiologie al Institutului de Cercetãri al Centrului Naþional pentru Cancer din Tokio, Japonia, a studiat timp de 14 ani un numãr de 92 000 de femei nefumãtoare care aveau bãrbaþi fumãtori. Studiul sãu publicat în 1981 a arãtat cã riscul de cancer pulmonar al femeilor nefumãtoare cu soþi fumãtori este mai mare cu 40-90% comparativ cu riscul femeilor nefumãtoare cu soþi nefumãtori. Riscul de cancer pulmonar al femeilor nefumãtoare a crescut proporþional cu numãrul de þigãri fumate de cãtre soþii acestora.

• Raportul „Surgeon General” din anul 1982 atrage atenþia asupra faptului cã fumatul pasiv ar putea fi o posibilã cauzã a cancerului pulmonar.

• ÃŽn 1983 apare un alt Raport al „Surgeon General” despre consecinþele fumatului în care se aratã cã fumatul este o cauzã majorã de cardiopatie ischemicã.

• ÃŽn 1984 apare urmãtorul Raport al „Surgeon General” despre consecinþele fumatului, în care se aratã cã fumatul este o cauzã majorã a bronhopneumopatiei cronice obstructive.

• ÃŽn 1986, preºedintele cubanez Fidel Castro renunþã la fumat din motive de sãnãtate.

• ÃŽn 1988 apare al douãzecilea Raport al „Surgeon General” despre consecinþele fumatului, în care nicotina este incriminatã ca fiind un „drog puternic care produce dependenþã”. Dr. Everet Koop, medicul-ºef al SUA, declarã: „Este clar acum cã … þigãrile ºi celelalte forme de folosire a tutunului produc dependenþã ºi cã aceastã dependenþã are la bazã efectele farmacologice ale nicotinei.”

• ÃŽn 1988 se sãrbãtoreºte pentru prima oarã Ziua Mondialã Fãrã Fumat, o acþiune sponsorizatã de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii cu ocazia aniversãrii a 40 de ani de la înfiinþarea acesteia. Lozinca primei Zile Mondiale Fãrã Fumat a fost: „Tutunul sau sãnãtatea: alegerea vã aparþine.”

• ÃŽn anul 1989, în Statele Unite ale Americii intrã în vigoare o prevedere care interzice fumatul pe cursele aeriene interne.

• ÃŽn 1992 apare plasturele cu nicotinã folosit cu scopul atenuãrii simptomelor neplãcute ale sevrajului în primele zile de renunþare la fumat.

• ÃŽn Australia, reclama pentru tutun este interzisã sub orice formã din anul 1992.

• ÃŽn 1993, Franþa interzice publicitatea pentru produsele din tutun. Marele Premiu al Franþei, cursa automobilisticã din cadrul Campionatului Mondial de Formula I este suspendatã din cauza reclamelor pentru tutun. Cursa este reprogramatã ºi desfãºurarea ei este permisã, dar fãrã publicitatea directã la þigãri. Piloþilor li se permite sã poarte culorile sponsorilor.

• 1994 • Compania McDonald’s interzice fumatul în toate cele 11 000 de restaurante pe care le gireazã.

• ÃŽn 1994 se desfãºoarã primul concurs internaþional Quit&Win.

• ÃŽn 1995, Administraþia pentru Alimente ºi Medicamente (FDA) a SUA declarã nicotina un drog. ÃŽn acelaºi an, preºedintele în funcþie al SUA, Bill Clinton, susþine declaraþia FDA, prin care nicotina este incriminatã ca un drog care duce la dependenþã.

• ÃŽn 1995, Jeffrey Wigand, fostul director al departamentului de cercetare al companiei Brown&Williamson, una dintre cele mai mari companii producãtoare de tutun din SUA ºi din lume, depune mãrturie în faþa unei curþi federale pentru a demasca practicile necinstite ale companiilor de tutun. ÃŽn anul urmãtor, reþeaua de televiziune CBS difuzeazã un interviu de 60 de minute care pune pe jar întreaga industrie a tutunului, precum ºi oficialitãþile americane. Drama lui Jeffrey Wigand este ulterior fixatã pe peliculã în filmul de mare rãsunet intitulat „The Insider”.

• ÃŽn 1996, oamenii de ºtiinþã dau publicitãþii legãtura dintre benzopiren – o substanþã chimicã din gudron – ºi cancerul de plãmâni. Benzopirenul produce leziuni la nivelul genei p53 cu rol în supresia cancerului.

• ÃŽn 1998, California devine primul stat american în care o lege care interzice fumatul în baruri este pusã în aplicare.

• ÃŽn iunie 2000, Departamentul de Transporturi al SUA interzice fumatul pe toate zborurile internaþionale ale companiilor aeriene americane.

• ÃŽn iulie 2000 intrã în vigoare legea prin care în România se interzice publicitatea explicitã pentru produsele din tutun în cadrul programelor de radiodifuziune ºi televiziune, în presa scrisã, pe prima ºi pe ultima copertã sau paginã a materialelor tipãrite ºi pe biletele de cãlãtorie pentru transportul public.

• ÃŽn iunie 2002, Parlamentul României interzice complet fumatul în unitãþile sanitare, de stat ºi private. De asemenea, legea interzice fumatul în spaþiile publice închise. Fumatul este permis în spaþii special amenajate pentru fumat. Se mai interzic vânzarea þigaretelor la bucatã, precum ºi punerea pe piaþã a pachetelor de þigarete care conþin mai puþin de 20 de bucãþi.

• La sfârºitul anului 2002, Uniunea Europeanã interzice publicitatea pentru tutun, iar miniºtrii sãnãtãþii aprobã o lege care interzice publicitatea pentru tutun în presa tipãritã.

• ÃŽn iunie 2003, preºedintele filipinez Arroyo semneazã în premierã o lege care consfinþeºte toate spaþiile publice ca zone de nefumãtori. Este prima lege de pe tot globul care se conformeazã pe deplin Convenþiei Cadru a OMS pentru controlul tutunului.

• 2003 • Oficialitãþile din New York City interzicfumatul în toate restaurantele ºi barurile cu excepþia unor localuri specializate.

• ÃŽn iunie 2004, fumatul a fost interzis pe deplin în Norvegia.

• ÃŽn 2004, Sir Richard Doll din Marea Britanie îºi finalizeazã studiul cu durata de 50 de ani care a cuprins un lot de aproape 35 000 de medici. Studiul distinsului cercetãtor a fost printre primele care au confirmat legãtura dintre fumat ºi cancerul pulmonar. Cu ocazia momentului aniversar, Sir Doll a subliniat cã în realitate riscurile fumatului sunt mult mai mari decât s-a crezut la începutul studiului în 1954.

• ÃŽn noiembrie 2004 se înfiinþeazã în Bucureºti, Iaºi ºi Timiºoara primele centre de sprijin pentru persoanele care vor sã renunþe la fumat sub coordonarea dr. Magdalena Ciobanu de la Centrul de consiliere din Bucureºti.

• ÃŽn 2005, în Bulgaria este interzis fumatul în spitale, ºcoli, muzee, teatre etc. Birourile trebuie sã aibã locuri speciale pentru fumat.

• ÃŽn ianuarie 2005, în Italia intrã în vigoare o lege care interzice cu stricteþe fumatul în toate spaþiile închise, inclusiv în baruri.

• ÃŽn februarie 2005, în Cuba este interzis fumatul în toate spaþiile publice, localuri sau birouri, sãli de teatru sau cinema. Fumatul este interzis cu desãvârºire în mijloacele de transport în comun ºi în spitale.

• ÃŽn ianuarie 2006, Spania interzice fumatul la locul de muncã, stadioane sportive ºi alte spaþii publice. Restaurantele, barurile ºi hotelurile sunt obligate sã creeze spaþii complet izolate pentru fumãtori.

• ÃŽn 2006, Tasmania – Australia, devine prima þarã pe deplin liberã de fumat. Fumatul este permis numai în aer liber.


___________________________________

Materialul de faþã a fost compilat de dr. Valentin Nãdãºan pe baza informaþiilor procurate din urmãtoarele surse:
- Tobacco.org
- David Moyer, The Tobacco Reference Guide, UICC GLOBALink
- Women and Smoking: A Report of the Surgeon General (2001)
- Youth and Tobacco: Preventing Tobacco Use among Young People: A Report of the Surgeon General (1995)
- The Health Benefits of Smoking Cessation: A Report of the Surgeon General (1990)
- The Health Consequences of Involuntary Smoking: A Report of the Surgeon General (1986)
- The Health Consequences of Smoking: Cancer and Chronic Lung Disease in the Workplace: A Report of the Surgeon General (1985)
- The Health Consequences of Smoking: Chronic Obstructive Lung Disease: A Report of the Surgeon General (1984)
- The Health Consequences of Smoking: Cardiovascular Disease (1983)
- The Health Consequences of Smoking: Cancer: A Report of the Surgeon General (1982)
- The Health Consequences of Smoking (1971, 1972, 1973, 1974, 1975)
- Smoking and Health (1964)

_________________
Resurse crestine on-line pe www.caleasprecasa.uv.ro ! Visit and... vote it! ;)
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatViziteaza site-ul autoruluiCodul Yahoo MessengerCodul MSN Messenger
pH
Nou venit
Nou venit

Data inscrierii: 31/Mai/2006
Mesaje: 6
Locatie: Transilvania
Raspunde cu citat (quote)
Very Happy
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatViziteaza site-ul autorului
nigno
Site Admin
Site Admin

Data inscrierii: 16/Aug/2005
Mesaje: 78
Raspunde cu citat (quote)
E foarte interesanta imaginea, pH. Provoaca un zambet trist, dar realitatea e asta si din pacate atat de multi nu-si dau seama... Te`as ruga sa o pui si in album limba scoasa

_________________
Resurse crestine on-line pe www.caleasprecasa.uv.ro ! Visit and... vote it! ;)
Vezi profilul utilizatoruluiTrimite mesaj privatViziteaza site-ul autoruluiCodul Yahoo MessengerCodul MSN Messenger
Fumatul - repere în timp
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum
Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum
Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
Ora este GMT + 2 ore  
Pagina 1 din 1  

  
  
 Raspunde la subiect