Invenţia lui Lucifer se bazează pe traducerea distorisionată a celebrului “Isaia 14.12-15”, unde Isaia ar vorbi despre Satana, el vorbind de fapt despre robia babiloniana si sionism.

Pentru intelegere iată intregul text Isaia 14 (http://www.nathan.co.za/bibleron.asp?chapter=693):

1. Caci Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăşi pe Israel, şi-i va aduce iaraşi la odihna in ţara lor; străinii se vor alipi de ei, si se vor uni cu casa lui Iacov.
2 Popoarele ĂŽi vor lua, şi-i vor aduce inapoi la locuinţa lor, şi casa lui Israel ĂŽi va stăpâni ĂŽn tara Domnului, ca robi si roabe. Vor ţine astfel robi pe cei ce-i robisera pe ei, şi vor stăpani peste asupritorii lor.
3 Iar cand iti va da Domnul odihna dupa ostenelele si frămantarile tale, si dupa aspra robie care a fost pusa peste tine,
4 atunci vei cânta cântarea aceasta asupra imparatului Babilonului, si vei zice: „Iata, asupritorul nu mai este, asuprirea a incetat,
5 Domnul a frânt toiagul celor răi, nuiaua stapanitorilor.
6 Cel ce, in urgia lui, lovea popoarele, cu lovituri fara ragaz, cel ce, in mania lui, supunea neamurile, este prigonit fara crutare.
7 Tot pamantul se bucura acum de odihna si pace; izbucnesc oamenii in cantece de veselie.
8 Pana si chiparosii si cedrii din Liban se bucura de căderea ta si zic: „De cand ai cazut tu, nu se mai suie nimeni sa ne taie!”
9 Locuinta morţilor se miscă pâna in adancimile ei, ca sa te primeasca la sosire, ea trezeste inaintea ta umbrele, pe toti mai marii pamantului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toti imparatii neamurilor.
10 Toti iau cuvantul ca sa-ti spuna: „Si tu ai ajuns fara putere ca noi, si tu ai ajuns ca noi!”
11 Stralucirea ta s-a pogorat si ea in locuinta mortilor, cu sunetul alautelor tale; aşternut de viermi vei avea, si viermii te vor acoperi.

12 Cum ai căzut din cer, Luceafăr stralucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborât la pamant, tu, biruitorul neamurilor!
13 Tu ziceai in inima ta: „Ma voi sui in cer, ĂŽmi voi ridica scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capatul miazanoaptei;
14 mă voi sui pe vârful norilor, voi fi ca Cel Prea Inalt.”

15 Dar ai fost aruncat in locuinţa mortilor, in adâncimile mormântului!
16 Cei ce te văd se uita ţintă, miraţi la tine, te privesc cu luare aminte si zic: „Acesta este omul (nici un ĂŽnger de lumina) care facea sa se cutremure pamantul, si zguduia ĂŽmparatiile,
17 care prefacea lumea in pustie, nimicea cetăţile si nu dădea drumul prinşilor sai de razboi?”
18 Toti impăraţii neamurilor, da, toti, se odihnesc cu cinste, fiecare in mormantul lui.
19 Dar tu ai fost aruncat departe de mormantul tău, ca o ramura dispreţuită, ca o pradă luată de la niste oameni ucişi cu lovituri de sabie, si aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat in picioare.
20 Tu nu eşti unit cu ei in mormânt, caci ti-ai nimicit ţara si ţi-ai prăpădit poporul. Nu se va mai vorbi niciodata de neamul celor rai.
21 Pregatiti macelarirea fiilor, din pricina nelegiuirii parintilor lor! Ca sa nu se mai scoale sa cucereasca pamantul, si sa umple lumea cu cetati!”
22 „Eu ma voi ridica impotriva lor! zice Domnul ostirilor si voi sterge numele si urma Babilonului, pe fiu si nepot” zice Domnul.
23 „Voi face din el un culcuş de arici si o mlaştina, si il voi matura cu matura nimicirii” zice Domnul ostirilor.
24 Domnul ostirilor a jurat si a zis: „Da, ce am Hotărât se va intampla, ce am pus la cale se va implini.
25 Voi zdrobi pe Asirian in tara Mea, il voi calca in picioare pe muntii Mei; astfel jugul lui se va lua de pe ei, si povara lui va fi luata de pe umerii lor.”
26 Iata Hotararea luata impotriva intregului pamant, iata mâna, intinsă peste toate neamurile.
27 Domnul ostirilor a luat aceasta Hotarare: cine I se va impotrivi? mana Lui este intinsă: cine o va abate?
28 In anul mortii imparatului Ahaz, a fost rostita aceasta proorocie:
29 „Nu te bucura, ţara Filistenilor, ca s-a frint toiagul care te lovea! Caci din radacina şarpelui va iesi un basilic, si rodul lui va fi un balaur zburător.
30 Atunci cei mai saraci vor putea paşte, si cei nenorociţi vor putea sa locuiască linistiti; dar iti voi lăsa neamul sa piară de foame, si ce va mai rămane din tine va fi omorât. (Dumnezeul lui Izrael)
31 Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată tara Filistenilor! Caci un fum vine de la miazanoapte, si sirurile vrajmasului Sunt stranse.”

„Si ce va raspunde trimisilor poporului?” -„Ca Domnul a intemeiat Sionul, si ca cei nenorociti din poporul Lui gasesc un loc de adapost acolo.”

Infumurarea si lipsa de mila pe care o aduce bogatia, frumusetea, faima si alte opulente este intr-adevar demonică, dar pentru asta nu trebuie data vina pe un altul, pe inventatul ţap ispăşitor al creştinismului: satana, alias belzebut, alias lucifer.

Apocalipsa20;

1. Apoi am vãzut pogorându-se din cer un Înger, care Þinea În mânã cheia Adâncului ºi un lanÞ mare.
2. El a pus mâna pe balaur, pe ºarpele cel vechi, care este Diavolul ºi Satana, ºi l-a legat pentru o mie de ani.
3. L-a aruncat În Adânc, l-a Închis acolo, ºi a pecetluit intrarea deasupra lui, ca sã nu mai Înºele Neamurile, pânã se vor Împlini cei o mie de ani. Dupã aceea, trebuie sã fie dezlegat pentru puÞinã vreme.
4. ªi am vãzut niºte scaune de domnie; ºi celor ce au ºezut pe ele, li s-a dat judecata. ªi am vãzut sufletele celor ce li se tãiase capul din pricina mãrturiei lui Isus ºi din pricina Cuvântului lui Dumnezeu, ºi ale celor ce nu se Închinaserã fiarei ºi icoanei ei, ºi nu primiserã semnul ei pe frunte ºi pe mânã. Ei au Înviat, ºi au ÎmpãrãÞit cu Hristos o mie de ani.
5. CeilalÞi morÞi n-au Înviat pânã nu s-au sfârºit cei o mie de ani. Aceasta este Întâia Înviere.
6. FericiÞi ºi sfinÞi sunt cei ce au parte de Întâia Înviere! Asupra lor a doua moarte n-are nici o putere; ci vor fi preoÞi ai lui Dumnezeu ºi ai lui Hristos, ºi vor ÎmpãrãÞi cu El o mie de ani.
7. Când se vor Împlini cei o mie de ani, Satana va fi dezlegat;
8. ºi va ieºi din temniÞa lui, ca sã Înºele Neamurile, care sunt În cele patru colÞuri ale pãmântului, pe Gog ºi pe Magog, ca sã-i adune pentru rãzboi. Numãrul lor va fi ca nisipul mãrii.
9. ªi ei s-au suit pe faÞa pãmântului, ºi au Înconjurat tabãra sfinÞilor ºi cetatea preaiubitã. Dar din cer s-a pogorât un foc care i-a mistuit.
10. ÂŞi diavolul, care-i ĂŽnÂşela, a fost aruncat ĂŽn iazul de foc Âşi de pucioasĂŁ, unde este fiara Âşi proorocul mincinos. ÂŞi vor fi munciĂži zi Âşi noapte ĂŽn vecii vecilor.
11. Apoi am vãzut un scaun de domnie mare ºi alb, ºi pe Cel ce ºedea pe el. Pãmântul ºi cerul au fugit dinaintea Lui, ºi nu s-a mai gãsit loc pentru ele.
12. ªi am vãzut pe morÞi, mari ºi mici, stând În picioare Înaintea scaunului de domnie. Niºte cãrÞi au fost deschise. ªi a fost deschisã o altã carte, care este cartea vieÞii. ªi morÞii au fost judecaÞi dupã faptele lor, dupã cele ce erau scrise În cãrÞile acelea.
13. Marea a dat ĂŽnapoi pe morĂžii care erau ĂŽn ea; Moartea Âşi LocuinĂža morĂžilor au dat ĂŽnapoi pe morĂžii care erau ĂŽn ele. Fiecare a fost judecat dupĂŁ faptele lui.
14. ÂŞi Moartea Âşi LocuinĂža morĂžilor au fost aruncate ĂŽn iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.
15. Oricine n-a fost gĂŁsit scris ĂŽn cartea vieĂžii, a fost aruncat ĂŽn iazul de foc.

Dragă ady_maris,

Răspunsul tău nu neagă faptul că biserica a incercat de-a lungul secolelor şi ĂŽncearcă, ĂŽn continuare să inducă ĂŽn eroare oamenii, prezentand ĂŽn mod distorsionat textul din “Isaia 14.12-15”, ca o dovadă că ĂŽntruchiparea răului pe pământ este un inger de lumină care ar fi căzut din paradis.

Tu ĂŽnsă aduci ca dovadă, că aşa ar fi, nişte citate din ceea ce unii acceptă ca fiind Apocalipsa lui Ioan.
În versetele prezentate de tine, ĂŽnsă nu este vorba de nici un inger de lumină care ar fi căzut din paradis.
În ceea ce priveşte căderea din paradis, aceasta pare, conform bisericismului creştin, să fi avut loc după prorocirile lui Isaia, dar atunci nu mai putem identifica “şarpele” din geneză cu luceafărul lui Isaia, care a fost trasnformat de bisericismul creştin ĂŽn Lucifer, sursa absolută a răului.

În primul rând, cel mai important fapt este că
aceste citate sunt dintr-o carte care nu are nici un fel de autor-itate, ea nefiind scrisă de cel care ĂŽn creştinism e cunoscut sub numele de apostolul Ioan, deşi este atribuită acestuia.

În Enciclopedia Biblică (I, 199) acest lucru este recunoscut pe faţă:
“Ioan…nu este autorul celei de-a patra “evanghelii”; la fel, ĂŽn aceeaşi manieră, ĂŽn “Apocalipsa” ar putea exista ici şi colo pasaje care ar putea fi atribuite acestuia, dar cartea ca intreg, nu este scrierea sa. Evangheliile, Epistolele, şi Apocalipsa provin din aceeaşi şcoală.” (cunoscută sub numele de pavelinism, sau a “harului ieftin”.)

Dar hai să privim logica versurilor autorului necunoscut, ĂŽn care tu ĂŽţi pui ĂŽncrederea:

1. Apoi am vĂŁzut pogorându-se din cer un ĂŽnger, care ţinea ĂŽn mânĂŁ cheia Adâncului şi un lanţ mare.
2. El a pus mâna pe balaur, pe şarpele cel vechi, care este Diavolul şi Satana, şi l-a legat pentru o mie de ani.

şi ĂŽn acest context să privim ĂŽnsă cu atenţie care este natura “şarpelui cel vechi” din GenezĂŁ :

2.9 Şi a fĂŁcut Domnul Dumnezeu sĂŁ rĂŁsarĂŁ din pĂŁmânt tot soiul de pomi, plĂŁcuţi la vedere şi cu roade bune de mâncat; iar ĂŽn mijlocul raiului era pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi rĂŁului.
2.10 Si din Eden ieşea un râu, care uda raiul, iar de acolo se ĂŽmpĂŁrţea ĂŽn patru braţe.
2.11 Numele unuia era Fison. Acesta ĂŽnconjurĂŁ toatĂŁ ţara Havila, ĂŽn care se aflĂŁ aur.
2.14 Numele râului al treilea este Tigru. Acesta curge prin fata Asiriei; iar râul al patrulea este Eufratul.

1. Dupã cum se poate vedea din Genezã, Eden este un loc pe pãmânt (raiul bibliei este un loc pe pãmânt – “cerurile” sunt, conform Genezei, … un loc pe pãmânt).
Si cum pe pãmânt nu e numai bine… se poate vedea din diferitele blesteme ale Sefului Edenului, Dumnezeul lui Israel..

2. Iar dacĂŁ binele si rĂŁul n-ar fi existat ĂŽn eden atunci adam ar fi vĂŁzut edenul la fel ca ĂŽnainte de a fi muşcat din mĂŁr. Dar rĂŁul exista in eden, de aceea se spune cĂŁ dupĂŁ ce au muscat din mĂŁr, li s-au deschis ochii si avem exemplul cĂŁ si-au dat seama cĂŁ sunt goi, si a umbla gol, nu este un lucru bun; cu alte cuvinte au primit putere de discernĂŁmânt adicĂŁ inteligentĂŁ.
3. De unde a venit aceastĂŁ inteligentĂŁ? De la sarpe. De aceea ĂŽn acest context şarpele este considerat personificarea inteligenţei, şi nicidecum balaurul prezentat ĂŽn Apocalipsa autorului necunoscut, o scriere fără nici o autor-itate aşa zisa Apocalipsă a lui Ioan.

Şarpele creat in geneză, este personificarea inteligenţei.
El i-ar fi dat lui Adam doar inteligenţa, sau puterea de discernământ,
sub forma acelui măr. Prin acel măr el a văzut că in raiul in care traia, exista rĂŁul.
Ce fel de rai e ĂŁla, ĂŽn care existĂŁ dualitatea răului şi-a binelui.
Raiul dualitĂŁtii lumii materiale.
Acesta ar fi fost pacatul lui Adam, pentru care ar fi fost izgonit din acel rai, mincinos.
Si pentru care pacat, chipurile, Isus ar fi trebuit omorât, de cine oare decât de aşa zisul şarpe alias satana, aşa zisa sursă absolută a răului ĂŽn lume, ca sa-l rascumpere pe Adam ... (şi pe urmşii acestuia)
si sa-l duca inapoi in raiul… in care exista binele si răul.”

Si şarpele care se afla in rai trebuia să fi fost de fapt un ĂŽnger, un ĂŽnger de lumină, câzut din … ? ceruri ?
care urma sa-l ĂŽncarce pe Adam cu “pacatul” inteligenţei, al puterii de discernământ (intre bine si rau), care-i va aduce condamnarea la moarte?
Inteligenta nu e un păcat! Si pe deasupra, dupa biblie, ar fi pacatul capital pentru care “dumnezeul” biblic l-a pedepsit cu pedeapsa capitala (cu moartea) pe Adam.

Sau pedeapsa a fost pentru neascultare? Si atunci "dumnezeu" ar fi facut un Adam, fĂŁrĂŁ puterea de a distinge intre bine si rĂŁu,
care sa traiasca in "fericirea" ignorantului, ĂŽntr-un rai mincinos?

Si pentru cĂŁ şarpele i-a deschis ochii lui Adam, Zeul paradisului binelui si rĂŁului s-a pus pe blesteme, adicĂŁ

1. DusmĂŁnie voi pune ĂŽntre tine şi ĂŽntre femeie, ĂŽntre sĂŁmânta ta si sĂŁmânţa ei; aceasta ĂŽţi va zdrobi capul, iar tu ĂŽi vei ĂŽnţepa cĂŁlcâiul".

Seamãnã asta cu descrierea satanei inventate de bisericismul “crestin”?
Unii poate vor ĂŽncerca sĂŁ stoarcĂŁ ceva simbolisme din descrierea directĂŁ a relatiei dintre şarpe si om.
dar şarpele, care dupĂŁ tine ar fi “satana”, a fost "binecuvântat" de Şeful Paradisului, Dumnezeul Tribului lui Izrael, spunĂŁndu-i-se “pe pântecele tĂŁu sĂŁ te târĂŁsti si ţĂŁrânĂŁ sĂŁ mĂŁnânci ĂŽn toate zilele vietii tale!”.
Seamãnã asta cu descrierea satanei inventate de bisericismul “crestin”?
Nu.

Draga anady, nu confunda marfa cu ambalajul,satan(lucifer e duh ,si a intrat in animalul ,care era asemanator omului ,acest animal a devenit sarpe ,doar dupa ce Dumnezeu a blestemat acest animal,si a ajuns in forma care -l intalnim si azi de taratoare,initial el nu era taratoare ,caci daca era ,nu mai avea rost sa fie blestemat,ca sa se tarasca,toata viata lui ,acest animal este veriga lipsa pe care si astazi o cauta stiinta ,antropologia,veriga lipsa sau uriasii,care era o amestecatura dintre om si animalul dracesc,dar daca vrei si ai rabdare citeste cu atentie aceasta expunere,minunata despre samanta sarpelui,imprtant e sa nu ai prejudecati si sa crezi ca ce citesti este exact adevarul,lecatura placuta ,si Dumnezeu sa te lumineze!!!



La Început, Cerul ºi Pãmântul existau În armonie, fericire ºi bucurie, Într-o stare pe care nu suntem capabili sã ne-o imaginãm. Oºtirea cereascã aducea slavã la tronul lui Dumnezeu. Domnul Îi vizita pe Adam ºi Eva În rãcoarea serii În Rai ºi avea pãrtãºie cu ei. Nu exista nici urmã de tristeÞe, boalã sau moarte. Dar ºi Lucifer a avut acces În Rai, aºa cum ni se spune În mod tainic În Ezechiel 28:
“…ajunsese-i la cea mai ĂŽnaltĂŁ desĂŁvârÂşire, erai plin de ĂŽnĂželepciune Âşi desĂŁvârÂşit ĂŽn frumuseĂže. StĂŁteai ĂŽn Eden, grĂŁdina lui Dumnezeu Âşi erai acoperit cu tot felul de pietre scumpe. Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile ĂŽntinse…” (vers. 12-15). El a fost primul uns Âşi a devenit duÂşmanul lui Dumnezeu. Aceasta este de mare ĂŽnsemnĂŁtate pentru subiectul nostru despre unÂşii din timpul sfârÂşitului.
Înaltul heruvim nu a fost mulþumit cu faptul cã devenise un duºman ºi provocase situaþia catastrofalã din Cer. El a vãzut cã Dumnezeu þinea la fiul Sãu, Adam, pe care îl pusese mai mare peste tot ceea ce fusese creat pe Pãmânt ºi nu a fost mulþumit cu aceastã situaþie. Adam ºi Eva stãpâneau asupra pãmântului. Duºmanul cãzut din ordinea cereascã a scos prima pereche în afara ordinii divine ºi a atras-o în propria-i cãdere. Ca fiinþã duhovniceascã, a folosit cea mai evoluatã ºi mai ºireatã specie dintre animale (Genesa 3:1) care, fãrã îndoialã, era cea mai apropiatã omului, adicã ºarpele care umbla vertical ºi putea sã vorbeascã.
ConversaĂžia pe care Âşarpele a avut-o cu Eva este bine redatĂŁ. Numai dupĂŁ ce a fost blestemat (vers. 14), el Âşi-a pierdut forma Âşi a devenit reptilĂŁ. De atunci ĂŽnainte, pânĂŁ ĂŽn Cartea Apocalipsei, duÂşmanul lui Dumnezeu este numit diavolul, Satan, balaurul Âşi Âşarpele cel vechi. Ceea ce s-a ĂŽntâmplat pe pĂŁmânt a fost Âşi mai cumplit decât ceea ce a avut loc ĂŽn cer. Cu toate acestea, heruvimii Âşi serafimii, toate fiinĂžele divine care nu au fost influenĂžate de Lucifer, au rĂŁmas ĂŽn rânduiala divinĂŁ, ĂŽn locul destinat lor. Pe pĂŁmânt ĂŽntreaga rasĂŁ umanĂŁ a fost supusĂŁ conducerii Âşi stĂŁpânirii lui Satan. El a reuÂşit sĂŁ influenĂžeze prima pereche Âşi s-o facĂŁ sĂŁ se ĂŽndoiascĂŁ de ceea ce zisese Dumnezeu: sĂŁ nu mĂŁnânce din pomul cunoÂştinĂžei binelui Âşi rĂŁului Âşi sĂŁ nu ĂŽncalce porunca sfântĂŁ a lui Dumnezeu, ĂŽncĂŁlcare care aducea pedeapsa cu moartea. El le-a promis cĂŁ ochii lor vor fi deschiÂşi Âşi cĂŁ ei vor fi ca Dumnezeu. DuÂşmanul le-a spus: “Cu siguranÞã cĂŁ nu veĂži muri”.

Era exact opusul a ceea ce spusese Dumnezeu. La Început Satan a adus Întreaga lume animalã sub stãpânirea lui, luând chipul ºarpelui, apoi el a fãcut-o pe Eva sã se supunã influenÞei lui. El a pus Cuvântul lui Dumnezeu sub semnul Întrebãrii ºi a transformat porunca:
“PoĂži sĂŁ mĂŁnânci dupĂŁ plĂŁcere din orice pom din grĂŁdinĂŁ”, exact ĂŽn opusul ei “Oare a zis Dumnezeu cu adevĂŁrat sĂŁ nu mâncaĂži din toĂži pomii din grĂŁdinĂŁ” (comparaĂži Genesa 2:16 cu Genesa 3:1).
Deformarea unui singur Cuvânt a fost suficientã pentru a cauza moartea. Duºmanul Întotdeauna vorbeºte despre subiecte biblice, dar niciodatã nu rãmâne la Adevãrul original, el nu neagã Cuvântul, el Îl rãsuceºte ºi astfel Îi dã un sens diferit faÞã de cel original. El atrage chiar ºi pe credincioºi În discuÞii fãrã de sfârºit care submineazã credibilitatea Cuvântului lui Dumnezeu.

Nu era vorba despre mâncarea unui fruct; aici ni se prezintĂŁ cum au ĂŽnceput de fapt lucrurile. Era vorba despre pofta ochilor, care chiar Âşi astĂŁzi duce la pofta trupeascĂŁ. El nu numai cĂŁ a atras-o pe Eva ĂŽntr-o discuĂžie, el a amĂŁgit-o, Âşi aceasta s-a ĂŽntâmplat ĂŽnainte sĂŁ aibĂŁ loc ĂŽnmulĂžirea naturalĂŁ, aÂşa cum Domnul a intenĂžionat sĂŁ fie când a spus: “CreÂşteĂži Âşi ĂŽnmulĂžiĂži-vĂŁ…”.
Se Âştie la ce ne referim dacĂŁ vorbim de o femeie amĂŁgitĂŁ. ToatĂŁ lumea este conÂştientĂŁ de implicaĂžiile frazei: “El a cĂŁzut ĂŽn pĂŁcat.” Scriptura spune: “DacĂŁ un om ĂŽnÂşealĂŁ pe o fatĂŁ nelogoditĂŁ Âşi se culcĂŁ cu ea, ĂŽi va plĂŁti zestrea Âşi o va lua de nevastĂŁ“ (Exod 22:16). DupĂŁ ce Âşarpele a amĂŁgit-o pe Eva, ea s-a dat lui Adam, care nu o cunoscuse pânĂŁ atunci ĂŽn acest fel. ÂŞarpele Âşi-a lĂŁsat ĂŽn urmĂŁ sĂŁmânĂža, adicĂŁ urmaÂşi. Cain a fost rodul lui natural, iar Abel a fost rodul natural al lui Adam. DupĂŁ cele ĂŽntâmplate ĂŽn capitolul 3, citim capitolul 4:1-2: “Adam s-a ĂŽmpreunat cu nevastĂŁ-sa Eva; ea a rĂŁmas ĂŽnsĂŁrcinatĂŁ, Âşi a nĂŁscut pe Cain, Âşi a zis: “Am cĂŁpĂŁtat un om cu ajutorul Domnului!” A mai nĂŁscut Âşi pe fratele sĂŁu Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar”.
Doi fii total diferiĂži au fost nĂŁscuĂži. Ultima parte a capitolului 3 Âşi prima parte a capitolului 4 trebuie citite ĂŽmpreunĂŁ. ÎmpĂŁrĂžirea ĂŽn versete Âşi capitole nu au existat ĂŽn manuscrisele originale. Ne este greu sĂŁ ĂŽnĂželegem ceea ce s-a ĂŽntâmplat ĂŽn aceiaÂşi zi, ĂŽnainte ca Domnul sĂŁ vinĂŁ sĂŁ-i viziteze ĂŽn rĂŁcoarea serii. Apoi, ei s-au ascuns Âşi Dumnezeu a chemat: “Adame, unde eÂşti?”, dupĂŁ ce ei ĂŽÂşi fĂŁcuserĂŁ ÂşorĂžuri din frunze de smochin pentru a-Âşi acoperi ruÂşinea.
Dumnezeu S-a referit direct la ceea ce se ĂŽntâmplase, prin aplicarea pedepsei la locul potrivit, fapt care este valabil Âşi astĂŁzi. El i-a spus Evei: “Cu durere vei naÂşte copii”. Nici o femeie nu a dat naÂştere unui copil dupĂŁ ce a mâncat un fruct, nici mĂŁcar prima femeie. Nu fĂŁrĂŁ temei a dat Dumnezeu porunca Lui strictĂŁ ĂŽn Legea Lui:
“SĂŁ nu te culci cu o vitĂŁ, ca sĂŁ te pângĂŁreÂşti cu ea. Femeia sĂŁ nu se apropie de vitĂŁ, ca sĂŁ curveascĂŁ cu ea. Este o mare miÂşelie” (Levitic 18:23). El chiar a spus: “Blestemat sĂŁ fie cel care se va culca cu o vitĂŁ oarecare! ÂŞi tot poporul sĂŁ rĂŁspundĂŁ: “Amin” (Deuteronom 27:21).

Pãcatul ºi cãderea au putut avea loc din cauzã cã Adam s-a supus influenÞei Evei. Acuzându-l, Domnul i-a spus lui Adam:
“FiindcĂŁ ai ascultat de glasul nevestei tale, Âşi ai mâncat din pomul despre care ĂŽĂži poruncisem…” (Genesa 3:17). Vina principalĂŁ a avut-o Adam, pentru cĂŁ el a ĂŽncĂŁlcat porunca pe care Dumnezeu i-a dat-o lui personal, Âşi ca atare este scris: “ÂŞi dupĂŁ cum toĂži mor ĂŽn Adam…” (1Corinteni 15:22). Din acel moment omenirea a fost separatĂŁ de Dumnezeu Âşi pierdutĂŁ. Prima pereche a trebuit sĂŁ pĂŁrĂŁseascĂŁ Paradisul. Chiar atunci Dumnezeu a prezis Mântuirea prin sĂŁmânĂža femeii (Genesa 3:15).

Când Dumnezeu a fĂŁcut un legĂŁmânt cu Avraam, El a cerut tĂŁierea ĂŽmprejur a prepuĂžului fiecĂŁrui bĂŁrbat, ca o aducere aminte a “Cuvântului poruncĂŁ” care a fost ĂŽncĂŁlcat, aducând astfel cĂŁderea:
“Acesta este LegĂŁmântul Meu pe care sĂŁ-l pĂŁziĂži ĂŽntre Mine Âşi voi, Âşi sĂŁmânĂža ta dupĂŁ tine; tot ce este parte bĂŁrbĂŁteascĂŁ ĂŽntre voi sĂŁ fie tĂŁiat ĂŽmprejur” (Genesa 17:10). Dumnezeu a declarat cĂŁ semnul legĂŁmântului este tĂŁierea ĂŽmprejur a prepuĂžului:
“Va trebui tĂŁiat ĂŽmprejur atât robul nĂŁscut ĂŽn casĂŁ cât Âşi cel cumpĂŁrat cu bani; Âşi astfel legĂŁmântul Meu sĂŁ fie ĂŽntĂŁrit ĂŽn carnea voastrĂŁ ca un legĂŁmânt veÂşnic. Un copil de parte bĂŁrbĂŁteascĂŁ netĂŁiat ĂŽmprejur ĂŽn carnea prepuĂžului lui, sĂŁ fie nimicit din mijlocul neamului sĂŁu; a ĂŽncĂŁlcat legĂŁmântul Meu” (Genesa 17:13-14). TĂŁierea ĂŽmprejur a fost atât de importantĂŁ pentru Dumnezeu ĂŽncât El a vrut sĂŁ-l omoare pe Moise, din cauzĂŁ cĂŁ nu-Âşi tĂŁiase ĂŽmprejur fiul. (Exod 4:24-26).
În timpul lui Iosua, Dumnezeu a dat porunca sã fie tãiaþi împrejur toþi fiii care au fost nãscuþi dupã ieºirea din Egipt (capitolul 5). ªi Mântuitorul a fost tãiat împrejur în ziua a opta ºi astfel supus poruncii divine (Luca 2:21-24). În Sfintele Scripturi orice poruncã are semnificaþia ºi locul ei.
Pavel, care a fost rânduit de Dumnezeu sĂŁ fie apostol Âşi ĂŽnvãÞãtor, a scris referitor la Avraam Âşi tĂŁierea ĂŽmprejur: ”Apoi a primit ca semn tĂŁierea ĂŽmprejur, ca o pecete a acelei neprihĂŁniri, pe care o cĂŁpĂŁtase prin credinÞã, când era netĂŁiat ĂŽmprejur. ÂŞi aceasta pentru ca sĂŁ fie tatĂŁl tuturor acelor care cred, mĂŁcar cĂŁ nu sunt tĂŁiaĂži ĂŽmprejur, cĂŁ adicĂŁ sĂŁ li se socoteascĂŁ Âşi lor neprihĂŁnirea aceasta…” (Romani 4:11).

În Noul LegĂŁmânt, care a urmat dupĂŁ rĂŁscumpĂŁrarea din pĂŁcat, nu avem nici o poruncĂŁ pentru tĂŁierea ĂŽmprejur ĂŽn trup. Acum inimile noastre trebuie sĂŁ fie tĂŁiate ĂŽmprejur. Hristos a murit pentru cei tĂŁiaĂži ĂŽmprejur Âşi pentru cei netĂŁiaĂži ĂŽmprejur. Acum se aplicĂŁ ceea a ce a scris Pavel: “CĂŁci ĂŽn Isus Hristos, nici tĂŁierea ĂŽmprejur, nici netĂŁiere ĂŽmprejur n-au vreun preĂž, ci credinĂža care lucreazĂŁ prin dragoste” (Galateni 5:6).
“În El aĂži fost tĂŁiaĂži ĂŽmprejur nu cu o tĂŁiere ĂŽmprejur fĂŁcutĂŁ de mânĂŁ, ci cu tĂŁierea ĂŽmprejur a lui Hristos, ĂŽn dezbrĂŁcarea de trupul poftelor firii noastre pĂŁmânteÂşti, fiind ĂŽngropaĂži cu El, prin credinÞã ĂŽn puterea lui Dumnezeu, care L-a ĂŽnviat din morĂži” (Coloseni 2:11-12).

Pomul vieÞii era În mijlocul grãdini ºi pomul cunoºtinÞei stãtea chiar lângã el. Ascultarea ºi neascultarea, viaÞa ºi moartea sunt foarte apropiate, dar se exclud una pe alta. AbsenÞa vieÞii se numeºte moarte, absenÞa luminii se numeºte Întuneric, absenÞa credinÞei este necredinÞã ºi absenÞa ascultãrii este neascultare.

CELE DOUÃ SEMINÞE

DupĂŁ ce a blestemat Âşarpele, Domnul i-a spus: “VrĂŁjmĂŁÂşie voi pune ĂŽntre tine Âşi femeie, ĂŽntre sĂŁmânĂža ta Âşi sĂŁmânĂža ei. Aceasta ĂŽĂži va zdrobi capul Âşi tu ĂŽi vei zdrobi cĂŁlcâiul” (Genesa 3:15). ÂŞarpele a lĂŁsat ĂŽn urmĂŁ o sĂŁmânÞã, aÂşa cum Dumnezeu ÎnsuÂşi a spus. În Biblie cuvântul „sĂŁmânÞã” ĂŽnseamnĂŁ urmaÂşi. DuÂşmĂŁnia a putut sĂŁ aparĂŁ doar ĂŽntre douĂŁ seminĂže diferite Âşi originea ei aratĂŁ ĂŽnspre vrĂŁjmaÂş. Cuvântul lui Dumnezeu este infailibil Âşi le dezvĂŁluie celor care pot ĂŽnĂželege ceea ce a fost spus Âşi ceea ce a avut loc de fapt. Cain a fost de la cel rĂŁu, aÂşa cum a scris Âşi Ioan, ucenicul iubit de Isus: “SĂŁ ne iubim unii pe alĂžii, nu cum a fost Cain, care era de la cel rĂŁu” (1Ioan 3:11-12).
Adam, cu siguranþã, nu a fost cel rãu, ci Satan, aºa o confirmã Scriptura (Matei 6:13; 1Ioan 2: 13-14). În genealogiile din Vechiul ºi Noul Testament, Cain nu este înregistrat ca fiul lui Adam. Ca cel întâi nãscut, el ar fi trebuit sã aibã dreptul de întâi nãscut. Nu este scris nicãieri despre Adam cã ar fi tatãl lui Cain. Dacã ar fi fost, atunci Enoh nu ar fi putut fi al ºaptelea de la Adam (Genesa 5; Luca 3:36-38; Iuda 14).

Cuvântul lui Dumnezeu este desãvârºit, deºi tainic uneori. Numai Eva a fost mama tuturor celor vii (Genesa 3:20). Numai unul dintre fii a fost plãcut lui Dumnezeu. Abel a jertfit un miel ºi mai târziu a devenit el însuºi prima jertfã ucisã de primul ucigaº. În Cain existau gelozia, invidia ºi tendinþa de a ucide. Aceste atribute cu siguranþã nu erau de la Dumnezeu ºi nici de la Adam, fiul lui Dumnezeu, ci de la Satan, care a fost ucigaº de la început (Ioan 8:44). ªi Cain a fost religios; ºi el a adus o jertfã, dar numai din roadele câmpului. Ca atare, el nu a stabilit o legãturã realã cu cãderea în pãcat ºi cu necesitatea rãscumpãrãrii ºi iertãrii, aºa cum o fãcuse Abel.
Cele douã linii naturale de la Cain ºi Set, au existat pânã la potop. Abel a fost ucis, nelãsând urmaºi. De la el nu avem un arbore familial. Despre zilele lui Noe citim:
“Fiii lui Dumnezeu au vĂŁzut cĂŁ fetele oamenilor erau frumoase Âşi din toate Âşi-au luat de neveste pe acelea pe care Âşi le-au ales”. DupĂŁ ce aceste linii s-au amestecat, Dumnezeu a spus:
“Duhul Meu nu va rĂŁmânea pururi ĂŽn om, cĂŁci omul nu este decât carne pĂŁcĂŁtoasĂŁ…SfârÂşitul oricĂŁrei fĂŁpturi este hotĂŁrât ĂŽnaintea Mea” (Genesa 6:2-3,13).

Mântuitorul trebuia sĂŁ vinĂŁ din linia curatĂŁ a lui Set. UrmaÂşii lui au fost numiĂži „fii ai lui Dumnezeu”, dar Âşi ei au fost neascultĂŁtori. Ei nu l-au crezut pe Noe, adevĂŁratul prooroc-mesager pentru acel timp. În zilele noastre este exact cum a fost atunci. Domnul nostru a prezis ĂŽncurcĂŁtura duhovniceascĂŁ a fiilor lui Dumnezeu ĂŽn timpul de sfârÂşit. În acele vremuri, se nĂŁÂşteau faimoÂşii uriaÂşi, iar acum avem de a face cu „uriaÂşi” ai lumii religioase.
Apostolul Iuda a comparat timpul lui Noe, cu timpul Sodomei, aÂşa cum Domnul nostru Isus a fĂŁcut-o ĂŽn Luca 17:26-30 Âşi a menĂžionat pofta fiilor lui Dumnezeu dupĂŁ trupuri strĂŁine. O specie rarĂŁ a venit la existenÞã prin Cain, care nu era ĂŽn creaĂžia originalĂŁ. Oamenii de ÂştiinÞã nu au nici o explicaĂžie pentru scheletele ciudate descoperite Âşi ca atare s-au simĂžit obligaĂži sĂŁ inventeze teoria total nebiblicĂŁ a evoluĂžiei. Ei se aflĂŁ ĂŽncĂŁ ĂŽn cĂŁutarea “verigii lipsĂŁ“. Apostolul Petru scrie despre fiii lui Dumnezeu care au pĂŁcĂŁtuit, cĂŁ ei sunt legaĂži cu lanĂžuri ĂŽn ĂŽntuneric (2Petru 2:4). Isus li s-a adresat ĂŽn mod special, când s-a coborât ĂŽn locuinĂža morĂžilor (1Petru 3:18-20). Ei s-au opus Duhului lui Dumnezeu, au fost neascultĂŁtori Âşi s-au amestecat cu trupurile strĂŁine ale fiicelor oamenilor din linia lui Cain

Dumnezeu cere chiar ºi acum separarea (2 Corinteni 6:14-18). Satan este cel ce aduce întotdeauna amestecul. Chiar ºi copiii lui Dumnezeu trebuie sã sufere consecinþele, dacã nu dau ascultare mesajului unui prooroc. Îngerii din cer care au fost atraºi în cãdere de Lucifer se aflã în locuri cereºti ºi nu sunt legaþi de întuneric (Efeseni 6: 12). Pânã astãzi nici un înger nu a coborât din cer ºi nu s-a cãsãtorit pe pãmânt, aºa cum pretind unii învãþãtori (Matei 22:30). Pentru a explica mai departe despre trupurile strãine, citim ceea ce a scris Pavel:
“Nu orice trup este la fel; ci altul este trupul oamenilor, altul este trupul dobitoacelor, altul este trupul pĂŁsĂŁrilor, altul este trupul peÂştilor.

Tot aºa sunt trupuri cereºti ºi trupuri pãmânteºti; dar alta este strãlucirea

trupurilor cereÂşti Âşi alta a trupurilor pĂŁmânteÂşti” (1Corinteni 15:39-40).
ToatĂŁ omenirea a pierit ĂŽnecatĂŁ ĂŽn potop. Din linia purĂŁ a lui Adam (Set) au supravieĂžuit doar Noe, soĂžia lui, cei trei fii Âşi nurorile. De atunci, toatĂŁ omenirea se raporteazĂŁ la cei trei fii ai lui Noe Âşi ca atare la Adam (Genesa 18-19; Fapte 17:26). De atunci, cele douĂŁ linii, seminĂže Âşi copii existĂŁ doar duhovniceÂşte. Apostolul Ioan scrie: „Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu Âşi copiii diavolului. Oricine nu trĂŁieÂşte ĂŽn neprihĂŁnire nu este de la Dumnezeu, nici cine nu iubeÂşte pe fratele sĂŁu” (1 Ioan 3:10).

Domnul Isus le-a spus foarte clar conducĂŁtorilor religioÂşi care L-au respins: “Voi aveĂži ca tatĂŁ pe diavolul; Âşi vreĂži sĂŁ ĂŽmpliniĂži poftele tatĂŁlui vostru” (Ioan 8:44). El a mai arĂŁtat cĂŁ Cel ce seamĂŁnĂŁ sĂŁmânĂža bunĂŁ este Fiul Omului Âşi din sĂŁmânĂža Lui ies copiii ÎmpĂŁrĂŁĂžiei. DuÂşmanul este “cel rĂŁu” care ĂŽÂşi seamĂŁnĂŁ sĂŁmânĂža lui Âşi din care din care ies copiii sĂŁi. AÂşa cum este scris: “Þarina este lumea, sĂŁmânĂža bunĂŁ sunt fiii ÎmpĂŁrĂŁĂžiei, neghina sunt fiii celui rĂŁu” (Matei 13:36-43). Pe de o parte ĂŽl vedem pe Cain, sĂŁmânĂža fireascĂŁ a duÂşmanului, pe de altĂŁ parte Îl vedem pe Hristos, SĂŁmânĂža DivinĂŁ. Eva, care nu a crezut, care a nesocotit porunca Âşi a ascultat ceea ce a spus Satan prin Âşarpe, stĂŁ la polul opus Mariei, cea care a crezut, cea ascultĂŁtoare, cĂŁreia Domnul i-a vorbit prin ĂŽngerul Gavril. Pe de-o parte influenĂža lui Satan la ĂŽnceputul creaĂžiei naturale, pe de altĂŁ parte influenĂža lui Dumnezeu la ĂŽnceputul creaĂžiei supranaturale prin Duh. Ambele s-au petrecut prin zĂŁmislire Âşi s-au manifestat ĂŽn trup.
Este cunoscut cã Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este sãmânÞa fãgãduitã (Galateni 4:4-7). De asemenea este cunoscut cã El a luat blestemul asupra Lui (Galateni 3:13-14) ºi a smuls boldul morÞii (1Corinteni 15:55-57). El a biruit moartea, El a zdrobit capul ºarpelui celui vechi, El a nimicit vrãjmãºia (Efeseni 2:16) ºi ne-a Împãcat cu Dumnezeu (2Corinteni 5:19). Aceasta este vestirea centralã a Evangheliei:

“Astfel dar, dupĂŁ cum printr-o singurĂŁ greÂşealĂŁ a venit osânda care a lovit pe toĂži oamenii, tot aÂşa, printr-o singurĂŁ hotĂŁrâre de iertare a venit pentru toĂži oamenii, o hotĂŁrâre de neprihĂŁnire care dĂŁ viaĂža” (Romani 5:1Cool. DespĂŁrĂžiĂži fiind de Dumnezeu, totul mergea greÂşit, ĂŽmpĂŁcaĂži cu El totul a fost readus ĂŽn rânduiala divinĂŁ. Acesta este minunatul mesajul de mântuire al lui Dumnezeu cĂŁtre omenire.

Dragă ady_maris,


Există două noţiiuni care s-ar referi la duh.
În acest context noţiunea de duh nu se referă la suflet (vezi şirul Natura Sufletului), ci la fiinţele care au numai corp subtil cunoscute şi ca stafii.
Care este natura stafiilor ?
În literatura vedică, vezi explicaţia din şirul Natura Sufletului,
stafiile reprezintă starea pe care fiinţa sau sufletul o atinge,
după ce a lepădat corpul material grosier,
dar nu şi corpul subtil material, alcătuit din minte, inteligenţă şi falsul ego,
prin care sufletul este ţinut ĂŽn continuare prizonier ĂŽn lumea materială,
reincarnare după reincarnare,
datorită ataşamentului pentru lucrurile lumii acesteia,
până cănd?
până cănd atinge stadiul iubirii divine, adică al conştiinţei de Dumnezeu sau al ataşamentului pentru Cel Atoate Atrăgător.

Stafia este un stadiu temporar de existenţă, care ĂŽnsă pentru unele fiinţe poate dura foarte mult, ca pedeapsă pentru activităţile foarte rele din trecut.
Pedeapsa constând ĂŽn faptul că nemaiavând un corp grosier, ele nu-şi mai pot satisface plăcerile simţurilor.
După aceea ele primesc un corp puternic pentru a rezista la chinurile iadului, unde sunt duşi pentru a mai ispăşi o parte din relele mai grele pentru care nu şi-au primit pedeapsa. Numai că şi pedepsele iadului sunt temporare, nu veşnice, pentru că şi răul făcut de fiinţele pedepsite este temporar, ca ĂŽnsăşi natura lumii materiale.
După ispăşirea pedepselor, fiinţele primesc din nou un “ambalaj” uman, avănd din nou şansa să audă despre numele, calităţile, jocurile şi formele Personalităţii Supreme a Domnului, şi să dezvolte ataşament pentru Acesta.
Dar alegând o asocire rea, pot din nou să rateze nou şansă.

Unele stafii sunt fiinţe foarte rele şi deosebit de invidiose, aşa cum au fost şi ĂŽn starea umană anterioară, şi ĂŽntr-adevăr pot ĂŽncearca să intre ĂŽn corpul grosier al altor fiinţe, şi să le influenţeze ĂŽn a face anumite lucruri care să le satisfacă pe ele (stafii).
În Geneză şarpele nu este prezentat ca fiind o astfel de fiinţă.
Spre reamintire:
Şarpele creat in geneză, este personificarea inteligenţei.
El i-ar fi dat lui Adam doar inteligenţa, sau puterea de discernământ,
sub forma acelui măr. Prin acel măr el a văzut că in raiul in care traia, exista răul.
Ce fel de rai e ăla, ĂŽn care există dualitatea răului şi-a binelui.
Paradisul dualitătii lumii materiale.
Acesta ar fi fost pacatul lui Adam, pentru care ar fi fost izgonit din acel rai, mincinos.
Si pentru care pacat, chipurile, Isus ar fi trebuit omorât, de cine oare decât de aşa zisul şarpe, alias satana, aşa zisa sursă absolută a răului ĂŽn lume, ca sa-l rascumpere pe Adam ... (şi pe urmşii acestuia)
si sa-l duca inapoi in raiul… in care exista binele si răul.

1. Se pare că nu vrei să ţii cont de ceea ce spun.
Sunt oarecum dezamăgit, ĂŽi dai ĂŽnainte cu ceea ce ai ĂŽnvăţat fără ĂŽnsă a lămuri ĂŽntrebările anteriore, care s-au ridicat datorită argumentelor puse ĂŽn discuţie.

2. De exemplu continui să foloseşti un termen care a fost demonstrat că este o invenţie a bisericismului creştin, datorat traducerii intenţionat distorsionate a lui Isaia 14.12-15. şi anume termenul Lucifer, care nu are de-a face cu nici un ĂŽnger care ar fi căzut din vre-un paradis, fiind doar comparaţia Împăratului Babilonului cu Luceafărul.

3. postarea versetelor din aşa numita Apocalipsă a lui Ioan, care ea ĂŽnsăşi este o scriere ne-autor-izată, nu au nimic de-a face cu traducerea distorsionată a „celebrei“ miniciuni din Isaia 14.12-15.


4. Pe ce se bazează afirmaţia „lucifer e (=) duh?

5. Unde se spune ĂŽn Geneză că “duhul Lucifer” ar fi intrat in ceva?

6. Unde se spune ĂŽn Geneză câ acel ceva ĂŽn care ar fi intrat Lucifer, ar fi fost un animal asemănător omului?

7. Unde se spune ĂŽn Geneză despre vre-o transformare a vre-unui animal asemănător omului ĂŽn sarpe? Şarpele e numit de la ĂŽnceput şarpe, nu altceva.

8. Iar dacă nici nu te interesează argumentele acestea şi nu dai nici un răspuns la punctele mai sus enumerate, cum ar fi posibil ca inventatul Lucifer să intre ĂŽn şarpe, şi Şeful Edenului, care dacă ar avea atributele Adevărului Absolut, şi ar trebui să fie a toate ştiutor, să -l pedepsească pe Şarpe, ĂŽn loc să-l pedepsească pe inventatul Lucifer, ... dar cum putea el să pedepsească un Lucifer care nu există?
9. În Geneză nu este vorba de creerea nici unui “duh” care să fi căzut din ceruri, şi care să fi fost vre-un Lucifer. Această noţiune a fost inventată mult mai târziu, de bisericismul creştin, prin traducerea voit distorsionată a lui Isaia 14.12-15.
10. Toate acestea sunt doar speculaţii, care nu au nici o acoperire scripturală, sau dacă au, te rog să aduci dovezi, dar dacă te uiţi ĂŽn Iov vei vedea că acel ĂŽnger care s-a ĂŽmpotrivit afirmaţiei zeului lui Izrael, privind puritatea lui Iov, dându-i-se atributul de satan, care ĂŽn ebraică ĂŽnseamnă a se ĂŽmpotrivi, şi care este de asemenea identificat cu Lucifer sau şarpele vechi, nu este nici un duh, ci unul dintre ĂŽngerii zeului lui Izrael.
11. Pentru lămurirea noţiunii de duh vezi noul şir Natura Sufletului.

anadi,.....imi pare rau dar nu ai inteles nimic,din ce am scris,,,........si oricum ma asteptam.....caci nu ti-e dat sa intelegi tainele lui Dumnezeu,te pierzi in explicatii fara fond ,filozofice,care te face sa fi incoerent ,confuz,si pueril,nu intru in polemica cu filozofii ,sory!!!!

15. Sã credeÞi cã Îndelunga rãbdare a Domnului nostru este mântuire, cum v-a scris ºi preaiubitul nostru frate Pavel, dupã ÎnÞelepciunea datã lui,

16. ca ºi în toate epistolele lui, când vorbeºte despre lucrurile acestea. În ele sunt unele lucruri grele de înþeles, pe care cei neºtiutori ºi nestatornici le rãstãlmãcesc ca ºi pe celelalte Scripturi, spre pierzarea lor.

17. Voi deci, preaiubiÞilor, ºtiind mai dinainte aceste lucruri, pãziÞi-vã ca nu cumva sã vã lãsaÞi târâÞi de rãtãcirea acestor nelegiuiÞi, ºi sã vã pierdeÞi tãria;
18. ci creºteÞi În harul ºi În cunoºtinÞa Domnului ºi Mântuitorului nostru Isus Hristos. A Lui sã fie slava, acum ºi În ziua veºniciei. Amin.

14. Adu-le aminte de aceste lucruri, ºi roagã-i fierbinte Înaintea lui Dumnezeu, sã se fereascã de certurile de cuvinte, care nu duc la alt folos decât la pieirea celor ce le ascultã.
15. Cautã sã te ÎnfãÞiºezi Înaintea lui Dumnezeu ca un om Încercat, ca un lucrãtor care n-are de ce sã-i fie ruºine, ºi care Împarte drept Cuvântul adevãrului.

16. FereÂşte-te de vorbĂŁriile goale Âşi lumeÂşti; cĂŁci cei ce le Ăžin, vor ĂŽnainta tot mai mult ĂŽn necinstirea lui Dumnezeu.


8. LuaÞi seama ca nimeni sã nu vã fure cu filozofia ºi cu o amãgire deºartã, dupã datina oamenilor, dupã ÎnvãÞãturile Începãtoare ale lumii, ºi nu dupã Hristos.
9. CĂŁci ĂŽn El locuieÂşte trupeÂşte toatĂŁ plinĂŁtatea Dumnezeirii.



eu cred ce zice Scriptura ,nu ce zice un x sau y, care e paralel cu Cuvantul lui DUMNEZEU!!!

Anadi, ce vrei sa spui prin "Inventia lui Lucifer-Satan? Ca Lucifer-Satan nu exista, sau ca "Lucifer" nu e tot una cu "Satan"? Te rog sa fii mai explicit ca sa stiu cum sa-ti raspund.

Multumesc pentru intelegere.

adi_maris a scris:

Dragă adi_maris
Explicaţiile pe care le-am prezentat sunt fondate pe ceea ce este scris cu adevărat ĂŽn VT.
1. În prima postare am arătat cum s-a introdus mitul existenţei unui ĂŽnger de lumină care ar fi căzut de lângă Dumnezzeu, prin traducerea frauduloasă a lui “Isaia 14.12-15”.
de unde se vede clar că nu e vorba de nici un ĂŽnger de lumină – aşa zisa fiară, sau conducătorul dracilor, ci de ĂŽmpăratul Babilonului.
2. Tu ai propus ca ĂŽnger de lumină pe şarpele din Geneză, dar ĂŽn geneză nu se spune nicăieri aşa ceva.
3. Ai propus că şarpele din Geneză ar fi diavolul, bazându-te pe Apocalipsa lui Ioan care ĂŽnsă este o scriere neautorizată, cum recunoaşte ĂŽnsăşi Enciclopedia Biblică i, 199: Ioan... nu este autorul celei de-a patra evanghelii; şi ĂŽn aceeaşi manieră, ĂŽn Apocalipsă s-ar putea să găsim pasage care ar putea fi atribuite acestuia, dar cartea privită ca ĂŽntreg, nu provine din pana acestuia. Evangheliile, Epistolele şi Apocalipsa provin din aceeaşi şcoală.
4. Încă o dovadă că aşa zisă Apocalipsa a lui Ioan este o scriere neatorizată, este faptul că afirmaţiile din această scriere face speculaţii care nu concordă cu Geneza, pentru că de exemplu şarpele din Geneză nu este o fiară aşa cum e prezentată de creştinism, ci ĂŽnsuşi simbolul ĂŽnţelepciunii, care l-a făcut pe om să aibă puterea de a distinge ĂŽntre bine şi rău, prin care elohim (pluralul de la zeu), adică (semi)zeii s-au supărat, spunând că omul a devenit ca unul din noi, şi l-au blestemat pe şarpe (nu ca să cadă din paradis, ci să mănânce ţărână – şarpele nu mănâncă ţărână, şi să se târască pe burtă, ceea ce ar ĂŽnsemna că şarpele din aşa zisă apocalipsă a lui Ioan ar trebui să se târască pe burtă şi să mănânce ţărână.

Acestea artă căt de incoerente, confuze şi puerile sunt afirmaţiile aşa numitului Nou Testament.

Ţi-am pus mai multe ĂŽntrebări privind afirmaţiile tale care sunt pure speculaţii, şi nu au nici o bază.
Spre reamintire:
4. Pe ce se bazează afirmaţia „lucifer e (=) duh?

5. Unde se spune ĂŽn Geneză că “duhul Lucifer” ar fi intrat in ceva?

6. Unde se spune ĂŽn Geneză câ acel ceva ĂŽn care ar fi intrat Lucifer, ar fi fost un animal asemănător omului?

7. Unde se spune ĂŽn Geneză despre vre-o transformare a vre-unui animal asemănător omului ĂŽn sarpe? Şarpele e numit de la ĂŽnceput şarpe, nu altceva.

8. Iar dacă nici nu te interesează argumentele acestea şi nu dai nici un răspuns la punctele mai sus enumerate, cum ar fi posibil ca inventatul Lucifer să intre ĂŽn şarpe, şi Şeful Edenului, care dacă ar avea atributele Adevărului Absolut, şi ar trebui să fie a toate ştiutor, să -l pedepsească pe Şarpe, ĂŽn loc să-l pedepsească pe inventatul Lucifer, ... dar cum putea el să pedepsească un Lucifer care nu există?

adi_maris a scris:


Dragă adi_maris,
dacă tu mă consideri un filozof, ĂŽnseamnă că minţi pentru că polemizezi cu mine de o gramadă de timp.
Căt despre filozofii...
există fel şi fel
Filozofia spirituală este cel mai ĂŽnalt fel de filozofie.
Creştinismul este o filozofie care se bazează pe dogmele introduse prin cărţile aşa zisului Nou Testament, care sunt cărţi neautorizate, aşa cum recunoaşte şi Enciclopedia Biblică, de aceea aceste dogme sunt Afirmaţii de credinţă nu de ştiinţă.

În plus ĂŽn asa numitul “vechi testament” in 2 Regi 1:2-16 găsim că pacatul lui Ahaziah este acela ca el a consultat un zeu strain, nu zeul tribului lui Izrael, dar nu e vorba de nici o natura demonica a acelui zeu canaanit, zeul Baal-Zebul.

Aceasta intamplare arătând incă o dată caracterul invidios al "Zeului tribului Israel", care il pedepseste pe Ahaziah să nu se mai scoale din pat, ci să moară acolo.

Acest zeu Baal-Zebul a fost in mod batjocoritor rebotezat de creştinism şi transmormat ĂŽn Beelzebub ~ Baal-zebub, Domnul Mustelor, o derivatie din evreiescul 'Baal-Zevuv' pervertind inţelesul original al termenului canaanit Baal-Zebul ("Prinţul Baal"), - care reprezintă unul dintre cele mai importante nume ale Domnului Suprem, Baal ( in limba sanskrita Bala-rama, sau akanda - guru tattva, originea cunoasterii transcendentale).

Creştini, pornind de la acest nume au introdus termenul belzebut, chipurile adăugând o nouă dovadă pentru existenţa diavolului, răspunzător pentru existenţa răului ĂŽn lume, care chipurile ĂŽncepe ĂŽn Geneză prin faptul că diavolul i-a acordat omului şansa de a distinge ĂŽntre bine şi rău, om care a devenit ca unul dintre elohim – semizeii.

4. Domnul a fĂŁcut toate pentru o ĂžintĂŁ, chiar Âşi pe cel rĂŁu pentru ziua nenorocirii. -(pildele 16;)

5. Orice inimã trufaºã este o scârbã Înaintea Domnului; hotãrât, ea nu va rãmâne nepedepsitã. -[b]

pilde 26;
12. Dacã vezi un om care se crede ÎnÞelept, poÞi sã ai mai multã nãdejde pentru un nebun decât pentru el. -

pilde 14;

15. Omul lesne crezĂŁtor crede orice vorbĂŁ, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
16. Înþeleptul se teme ºi se abate de la rãu, dar nesocotitul este îngâmfat ºi fãrã fricã. -

6. Batjocoritorul cautĂŁ ĂŽnĂželepciunea Âşi n-o gĂŁseÂşte, dar pentru omul priceput ÂştiinĂža este lucru uÂşor. -

pilde 17;

24. Înþelepciunea este în faþa omului priceput, dar ochii nebunului o cautã la capãtul pãmântului. -


pilde 16;

20. Cine cugetã la Cuvântul Domnului, gãseºte fericirea, ºi cine se Încrede În Domnul este fericit. -
21. Cine are o inimĂŁ ĂŽnĂželeaptĂŁ este numit priceput, dar dulceaĂža buzelor mĂŁreÂşte ÂştiinĂža. -[/b]

Domnule anadi,

Matthew 22:29 ,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

Aşa este.
Eu ţi-am arătat cum cei răi au măsluit cărţile, iar nenorocirea lor se vede ĂŽn aviditatea după lucrurile lumii acesteia.

Iată spre exemplu cum s-a impus mai departe creştinismul pavelinist ĂŽn Imperiul Roman:

La 15 ani de la moarte lui Impăratului Julian (fiul lui ĂŽmpăratului Constantin - primul ĂŽmparat "creştin") pe scena puterii apare cel mai Creştinul Imparat Theodosius.
Şi pentru că acesti crestini predicau iubirea (iar comuniştii egalitatea) iar Theodosius este cel ce-i conduce prin mila Domnului, a instituit “Inchizitorii Credinţei”.

Mai intâi cei ce apartineau sectelor care nu au acceptat dogma trinităţii proclamată in Consiliul de la Nicea au fost declaraţi eretici, si au fost exilati.
Au urmat 15 edicte prin care se interzicea intălnirea creştinilor care nu aparţineau sectei paveliniste autointitulată ortodoxă (a dreptei cunoasteri), confiscandu-le proprietatile.
S-a instituit pedeapsa cu moartea pentru cei care adera la secta creştină manicheistă, declarată eretică.
Cel mai mare pericol ĂŽl reprezentau sectele creştine. De aceea ele au fost brutal atacate. Templele celorlate religii au fost in continuare confiscate si transformate in biserici.
Istoricul Gibbon scrie:
“In aproape orice provincie a lumii Romane, o armată de fanatici (care pare să-ţi semene ţie adiy_maris) invadau locuitorii paşnici.
Ruinele lăsate in urma lor incă mai arata ravagiile acelor barbari, care şi-au luat timp si inclinarea de a executa o distrugere atat de laborioasa.”.

S-a instituit pedeapsa cu moartea pentru cei care continuă să ţina Paştele in aceeaşi zi cu evreii.
Dar cea mai mare realizare a celui mai Crestinul Imparat Theodosius a fost masacrul de la Thessaloniki, unde au fost omorâţi 15 000 de persoane care in mod marşav fusesera invitate la jocurile circului.


Eu ţi-am arătat cum cei răi au măsluit cărţile, şi cu traduceri distorsionate au inventat o fiinţă care nu există ĂŽn scrierile iniţiale ebraice, o fiinţă ĂŽnsă de care biserica lui Isus, avidă după putere şi bani, a avut nevoie pentru a inventa mitul unui mesia despre care nu se vorbeşte ĂŽn canonul ebraic, un mesia de tip nou, care urma să vină să ucidă această fiinţă inventată, aşa zisul Luceafăr, cum este numit ĂŽn mod metaforic regele Babilonului, sau aşa zisul şarpe, al cărui presupus rău ar fi fost că i-a deschis ochii omului, pentru a distinge ĂŽntre bine şi rău (cunoaştere, metaforic redată prin mĂŽncarea din pomul cunoaşterii binelui şi răului) prin care omul a devenit ca unul dintre semizei (elohim).

vezi ca te ratacesti rau ,de tot,pai eu nu cred in dogma trinitatii,anadi,citeste topicul Dumnezeirea,vezi ca esti habarnist.Inainte sa faci niste afirmatii nefondate,citeste pe cine reprezint eu ,anadi.

5. Oamenii dedaĂži la rĂŁu nu ĂŽnĂželeg ce este drept, dar cei ce cautĂŁ pe Domnul ĂŽnĂželeg totul. -

26. Cine se Încrede În inima lui este un nebun, dar cine umblã În ÎnÞelepciune va fi mântuit. -

Dragă ady_maris,
tu nu eşti fanatic pentru că ai crede sau nu ĂŽn dogma trinităţii.
De altfel eu nici nu am susţinut că secta creştină din care faci parte ar crede sau nu ĂŽn această invenţie.
Eu am dat numai exemple cum creştinii, pentru a apăra dogmele inventate prin
1. inventarea de texte aşa zis autor-izate,
2. măsluiri directe ale textelor originale ebraice şi
3. traduceri măsluite ale textelor,
sunt de fapt Oamenii dedaţi la rĂŁu, nu ĂŽnţeleg ce este drept, dar pretinzând că-l cautĂŁ pe Domnul susţin c-ar ĂŽnţelege totul. -
Şi tocmai această pretenţie ĂŽi face fanatici.
La fel este şi cu tine ĂŽn cazul dogmei după care Lucifer, alias satan ar fi sursa răului ĂŽn lume.
Eşti atât de fanatic ĂŽncât ĂŽn ciuda faptului că nu ai nici un argument pentru a combate evidenţele prezentate despre faptul că "Lucifer" alias "Satana" alias "Şarpele" ca sursa absolută a răului ĂŽn lume, este o invenţie a bisericismului creştin,
părăseşti şirul argumentaţiei, făcând aluzii că aş fi
anticristul, ... alias lucifer, ....
om dedat la rău,
nu ĂŽnţeleg ce-i drept
un nebun
....

Acesta este fanatism, pentru că faci afirmaţii despre mine, fără a demonstra că ceea ce am scris ar fi greşit.
De fapt tocmai datorită faptului că nu ai fost ĂŽn stare să faci acest lucru, ai recurs la ĂŽnjosirea mea, aceasta fiind prima tactica de a ĂŽnchide gura celor care spun adevărul, acesta fiind şi unul din motivele inventării lui lucifer-satan, prin care ce-i incomozi au fost ştamplaţi ca satana - oamenii răului.

Iată cine sunt oamenii răului: cei ce au impus creştinismul ĂŽn lume:

Urmatoarea miscare a Împăratului Theodosius s-a indreptat impotriva Şcolii Misterelor, pe care a distrus-o. Există o scurtă descriere a distrugerii Scolii Misterelor Eleusine din apropiere de Atena. “In anul 396 o parte din armata barbară a lui Alaric a fost condusă de către calugari creştini – “camasile negre” sau “oamenii in negru” prin faimosul pas de la Termopile, in Eleusis, unde vastul templu care putea adaposti peste 300 000 de veneratori a fost transformat in ruine.” Astfel a dispărut ultima Scoală a Misterelor din Grecia.

Theodosius mânat de biserica lui Pavel s-a indreptat spre Alexandria, care era considerată centrul cultural al bazinului Mediteranean. Marele Muzeu se afla deja sub controlul preoţilor catolici incă din timpul domniei Împăratului Constantin, dar marele grup de clădiri, cunoscute sub numele de Serapeum, se afla incă in mainile “paganilor”. Pe atunci magnificul templu al lui Serapis era folosit ca universitate, unde vechile religii si ştiinte erau predate. Librăria de la Serapion adapostea o vastă colectie de carţi, din toate parţile lumii (important, lumea antica vedica).

Această cunoaştere era o mare ameninţare pentru biserica extremistă “creştina” in dorinţa conducătorilor ei de a domina in lume. In acel timp marele filozof Olympius, pe care Suidas il descrie ca fiind un om cu un caracter nobil si o deosebită elocvenţă, preda in Templul lui Serapis. Mase de studenti atraşi de cunoaşterea şi elocvenţa acestuia luau parte la cursurile sale.
Pe de altă parte exista o descriere a conducatorului Bisericii “Creştine” , Theophilus Arhiepiscop de Alexandria. Istoricul Gibon scrie despre acesta, că era inamicul veşnic al păcii si virtutii, un om rau si cutezator ale carui maini erau pătate de sange si aur. Caracterul său era atat de josnic incât incerca sa mituiasca sclavii de la Serapion pentru a fura cărţi, pe care le vindea apoi la străini pentru preturi exorbitante.

In timpul procesului de distrugere al Templului lui Osiris, ordonat de creştini pentru a construi pe ruinele sale o biserică, Theophilus a luat simbolurile sfinte ale templului pentru a fi demonstrativ batjocorite in piaţa publică. In urma oponenţei populatiei, Theophilus a cerut ajutorul armatei romane, iar o parte a celor care se revoltaseră, sub conducerea lui Olympus s-au refugiat in Templul lui Serapis. Cănd “crestinul” imparat Theodosius a auzit despre această revoltă, a ordonat distrugerea completa a templului si a celor asediati in templu. Dupa distrugerea templului si masacrarea celor adapostiti acolo care a avut loc in anul 398 “era crestina” a fost ridicată pe ruinele templului o biserica in onoarea ...?“martirilor” crestini care au murit in timpul revoltei ! (gandul ma duce la numele erei in care traim de peste 5000 de ani, kali-yuga, era certurilor dar si a ipocriziei).

După aceea a urmat distrugerea faimoasei biblioteci de la Serapion. Insă din momentul in care “creştinii” au fost declarati conducătorii religiosi ai Alexandriei, o parte din manuscrise au fost retrase din biblioteca si puse in siguranţă de vandalismul “crestin”. Astfel ca au continuat sa existe copii ale manuscriptelor raspandite in Egipt si Asia Minor. Exista afirmatii ca in apropiere de Ishmonia ÂŤ orasul pietrificat” există imense galerii subterane, in care nenumărate manuscrise au fost depozitate.

Proverbele, 18

1 Cel ursuz cautã ce-i place lui, se supãrã de orice lucru bun. - 2 Nebunului nu-i este de ÎnvãÞãturã, ci vrea sã arate ce ºtie el. - [Proverbele 18 ]

nu eu le-am scris ci Solomon>

Dragă ady_maris,
foloseşti aceleaşi tactici creştine aluzive şi batjocoritoare la adresa interlocutorului,
fără ĂŽnsă a combate argumetele prezentate ĂŽn acest şir.
De fapt proverbele prezentate se aplică la persoana ta, pentru că
ĂŽn loc să ĂŽnveţi ceva din ceea ce am prezentat, ĂŽn fanatismul (nebunia) de care dai dovadă,
mă acuzi pe mine că aş fi cel nebun, fără a prezenta nici un argument care să demonstreze acest fapt.

Priveşti ĂŽn continuare cine sunt nebunii, ai căror linie o urmează şi secta creştină din care faci parte:

ÂŤ OnoareaÂť distrugerii şcolii neoplatonice ai revine lui Cyril nepotului lui Theophilus, care in 412, ÂŤ era crestină Âť i-a urmat acestuia in poziţia de arhiepiscop de Alexandria. Cyril este de asemenea celebru ca promotor al dogmei “Maria Virgină, Mama lui Dumnezeu”. El a introdus de asemenea imaginea lui Isis in iconografĂ­a “crestina” sub numele de Maria. Aceste “Virgine Negre” mai pot fi văzute in Catedrala din Moulins, in Chapel of the Virgin in Loretto, in Biserica St. Stephen din Genoa si in Biserica Sfantului Francis din Pisa.

Cyril a celebrat venirea sa la putere prin opresarea Noviciaţilor si a evreilor.
De remarcat ca antisemitismul nu este o gaselniţă germană, nazistă ci ĂŽşi are rădăcinile adânc implantate in “crestinism”.
Deşi evreii au fost bineveniţi in Alexandria incă de la ĂŽntemeierea oraşului, Cyril a ordonat si condus multe atacuri impotriva synagogilor acestora, datorită faptului că ei nu-l recunoşteau pe Isusul propovăduit de creştini ca Mesia, cel profetizat ĂŽn canonul evreiesc, căci Isus nu corespundea canonului evreiesc. Ca urmare casele de rugaciuni au fost făcute una cu pamantul, bunurile prădate, si evreii izgoniti din oraş.

Datorită activitatilor sale Cyril este cunoscut in istoria “crestină” ca unul dintre "Sfinţii" bisericii...multele hoţii si prăduieli, care sunt trecute in contul său nu mai au oricum nici o importanţă.
Una dintre cele mai faimoase crime din contul său este cea a lui Hypatia, ultimul dintre Neoplatonisti.
Hypatia a fost fica lui Theon, un celebru filozof si mathematician , autor al unui comentariu despre Euclid, la care fata sa l-a asistat.
Conform lui Suidas Hypatia a scris comentarii la Aritmetica lui Diophantus din Alexandria, la Conici de Apollonius din Perga, si la Canonul Aritmetic la lui Ptolemeu, care sunt insă până in prezent pe lista distrugerilor bisericismului terorist.

In timp ce Hypatia a trait in Athena, ea a venit in contact cu Şcoala Neoplatonica fondat de Plotinus, Porphyry si Iamblichus, identificandu-se cu Mişcarea Neoplatonică. Mai tarziu cand ea şi-a stabilit rezidenţa in Alexandria, ea a inceput sa ţină prelegeri in faimosul Muzeu, unde prin profunda inţelepciune si elocvenţă a atras tineretul studios al Alexandriei. Ea a fost admisă in cercul intim al celor mai mareţe familii alexandrine. Hypatia a adus Egyptul aproape de intelegerea Mysterelor antice. Cunoaşterea ei despre Theurgia a restaurant valoarea practică a Mysterelor.
(Aceasta cunoastere este asemanatoare cunoaşterii despre aspectul impersonal al lui Dumnezeu.) Urmând pe urmele lui Plotinus şi Porphyry, ea a demonstrat posibilitatea unirii sufletului individual cu Sufletul tuturor (parama-atma, sau Forma Localizată a lui Dumnezeu in inima fiecăruia, Suprasufletul). Continuând munca lui Ammonius Saccas, ea a aratat similitudinile dintre diferitele religii si identitatea unei surse unice.
Fundamentul precar al tocmai instauratelor dogme “creştine” era pus in primejdie de catre prelegerile elevate ale lui Hypatia care adopta metoda raţionamentului inductiv a lui Aristotel.

Dintre toate lucrurile, cel mai urâte de catre biserica “crestină” erau, şi sunt, logica si explicatiile rationale. Cand Hypatia a ĂŽnceput sa explice alegoriile metafizice din care “creştinismul” ĂŽşi imprumutase dogmele, şi a inceput sa le analizeze in public, ea şi-a semnat sentinta grabnică.
Astfel intr-o dupa amiază din timpul saptamanii dinnainte de ĂŽnvierea lui "christos” a anului 414, o multime de “călugări” (care călugări se numesc “creştini”) trimişi de “sfantul” Cyril conduşi de Petru Cititorul, s-au adunat in fata Museului, unde Hypatia ĂŽşi ţinea prelegerile. După ce a iesit de la cursuri, ea a fost atacată de călugari, despuiată şi târâta intr-o biserică “a lui Dumnezeu”. Petru Cititorul a omorat-o iar calugarii in delir i-au târât corpul sfâşiat pe străzile Alexandriei.
Astfel a fost ucisă Hypatia, pecetluind sfârşitul Şcolii Neoplatonice, ai căror adepţi ingroziţi au căutat depărtarile. Şcoala a fost inchisă prin ordinul Imparatului Justinian.
Odata cu plecarea celor şapte filozofi ai Mişcării Neoplatonice: Hermias, Priscianus, Diogenes, Eulalius, Damaskias, Simplicius si Isidorus, care au fugit in Orientul Indepartat pentru a scăpa de persecuţiile lui Justinian, ultimul bastion al inţelepciuni antice a fost distrus.

Oricât de mari si de zeloase au fost eforturile fanatice da-a lungul secolelor de a distruge, cunoasterea, literatura vedica susţine că acest lucru este imposibil, undeva, cineva va continua sa impartaşeasca această cunoaştere pâna la sfarşitul acestei erei rele in care traim. Şi intr-adevar atunci cand nu va mai exista nimeni care sa vrea să audă, inseamnă că această vreme, kali-yuga, s-a terminat. Atunci Kalki avatar va distruge toţi nemernicii acelor vremuri de la sfarstitul lui kali-yuga, şi noua eră a bunătăţii şi a virtutii, satya yuga- era de aur, ĂŽşi va face incet aparitia pe acest pamant.

Even in her uncertain records, history has preserved enough of that which has survived to throw an impartial light upon the whole. . . . unobscured by the hand of bigotry and fanaticism.

Sursa inspiratiei:
http://www.wisdomworld.org/setting/hypatia.html


śuddhy-aśuddhī vidhīyete / samāneṣv api vastuṣu
dravyasya vicikitsārthaḿ / guṇa-doṣau śubhāśubhau
dharmārthaḿ vyavahārārthaḿ / yātrārtham iti cānagha

O, Uddhava, tu cel ce esti fără de pacat, pentru a inţelege ceea ce este bun in viaţă, trebuie sa evaluezi subiectul considerat in categoria in care se afla. Astfel in analizarea principiilor religioase si a atingerii scopurilor acestora, trebuiesc considerate puritatea si impuritatea ceea ce este auspicios si ceea ce nu e auspicios.

din Srimad Bhagavatam11.21.3

Proverbele, 24

7 Înþelepciunea este prea înaltã pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecatã. - [Proverbele 24 ]

Proverbele, 23

9 Nu vorbi la urechea celui nebun, cĂŁci el nesocoteÂşte cuvintele tale ĂŽnĂželepte. [Proverbele 23 ]

are dreptate Dumnezeu ,nu anadi!!!! prima data citeste ce scriu ,ce cred,pe cine reprezint ,iar apoi vezi daca am vreo legatura cu ce scrii tu ,istorie religioasa!!!TE CHINUIESTI DEGEABA,caci ce ai scris tu le -am citit cand tu erai la gradinita!!!!

Răspuns:
Eu am dat numai exemple cum creştinii, pentru a apăra dogmele inventate prin
1. inventarea de texte aşa zis autor-izate,
2. măsluiri directe ale textelor originale ebraice şi
3. traduceri măsluite ale textelor,
sunt de fapt Oamenii dedaţi la rĂŁu, nu ĂŽnţeleg ce este drept, dar pretinzând că-l cautĂŁ pe Domnul susţin c-ar ĂŽnţelege totul. -
Şi tocmai această pretenţie ĂŽi face fanatici.

Dumnezeu nu a spus că există o sursă a răului ĂŽn lume care se numeşte Lucifer sau Satana sau Diavol sau Şarpele.
Dumnezeu are dreptate.
Ady_maris ĂŽnsă vorbeşte ĂŽmpotriva cuvântului lui Dumnezeu, urmând o doctrină care se bazează pe această minciună,
pentru că se bazeză pe tot felul de speculaţii care au la bază scrierile inventate de secta pavelinistă a creştinismului timpuriu,
fiind moştenitorul unui testament mincinos, instituit prin teroare şi frică.

ANADI ,totusi tu ce crezi de fapt?Ce sustii ?Tu crezi ca vei traii vesnic prin budism ,sau yoga?

eu sunt mantuit,nascut din nou ,nu printr-o teorie sau dogma paveliana sau paulina cum te exprimi tu ,ci printr-o nastere supranaturala ,prin Duhul Sfant ,o experienta traita nu inchipuita,nu filozofie bla...bla...bla...

Eu stiu cine am fost ,cine sunt ,si de unde vin si unde ma duc,tu stii?

Ai tu siguranta vietii vesnice,crezi tu in viata de apoi ?

Crezi ca Dumnezeu e o religie ,o idee,o dogma,o contrazicere,o poveste ,un basm evreiesc,......daca da ,te inseli omule,El este O REALITATE,pe care trebuie sa o traiesti ,si sincer iti doresc lucrul acesta din toata inima!!!

Ioan, 11

25 Isus i-a zis: "Eu sunt ĂŽnvierea Âşi viaĂža. Cine crede ĂŽn Mine, chiar dacĂŁ ar fi murit, va trĂŁi. 26 ÂŞi oricine trĂŁieÂşte, Âşi crede ĂŽn Mine, nu va muri niciodatĂŁ. Crezi lucrul acesta?

Răspuns:
1. Aceste afirmaţii nu sunt decât un mod de a ocoli subiectul acestui şir.
2. naşterea a doua aşa cum este redată ĂŽn creştinism este o distorsionare a principiului antic al iniţierii spirituale.
3. naşterea a doua se numeşte dikşa, iniţiere spirituală, ale cărei efecte sunt descrise ĂŽn literatura vedică astfel:

divyam ghianam yato dadiat / kuryat papasya sankshayam
tasmad-diksheti sa prokta / deshikais tattva-kovidai

- Ceea ce impărtăţeşte cunoaştere spirituală (divyam ghianam) şi
- care distruge păcatele acumulate (kuryat papasya sankshayam)
este denumita DIKŞA de către inţelepţii care au văzut Adevărul (deşikais tattva-kovidai)

Dikşa este un proces spiritual care ĂŽncepe cu ceremonia iniţierii spirituale ĂŽn care discipolul promite să urmeze instrucţiunile maestrului spiritual iar acesta din urmă promite să reveleze discipolului relaţia pe care acesta o are cu Personalitatea Supremă, şi modul ĂŽn care relaţia sa persoanlă de iubire este revelată.

Revelare iubirii divine este dovada că iniţierea spirituală a fost ĂŽncununată de succes.
Bhava, sau inceputul iubirii apare:
"Atunci când in "conştiinţă" (citta) şuddha-sattva (bunatatea pură, -sau aspectul SAT- existenţial al substanţei lumii spirituale) se revelează impreună cu vişeş atma (o formă specifică, personală a aspectului ANANDA, extazul divin, al energiei spirituale), şi atunci razele soarelui iubirii divine ĂŽşi face apariţia la orizontul inimii, şi atunci inima este topită de un potpuriu de gusturi ale iubirii." - Bhakti Rasa-amrita Sindhu (1.3.1)

Aceste gusturi ale iubirii sunt direcţionate către Obiectul Iubiri, Personalitatea Supremă a Domnului.

Iată 9 simptome ale starii inceputului iubirii divine: bhava - dovada că eşti cu adevărat a doua oară născut:

kşantir avyartha-kalatvam /viraktir mana-shunyata
aşa-bandha samutkantha / nama-gane sada-ruci
asaktis tad-gunakhyane / pritis tad vasati-sthale
ity adayo-nu-bhava syur / jata-bhava-nkure jane
Bhakti-rasamrita-sindhu (1.3.25)

1. Kşanti (răbdare sau toleranţă),
2. avyartha-kalatva (folosirea efectiva a timpuluin - numai in practica spirituală),
3. virakti (detaşament faţă de plăcerile lumii materiale),
4. mana şunyata (absenţa mândriei),
5. aşa-bandha (credinţa festă ca Krişna ĂŽşi va revărsa mila asupra sa)
6. samutkantha (dorinţa intensă de a atinge ţelul propus: iubirea divină pentru Cel Atoate Atrăgător),
7. nama-gane sada-ruci (tot timpul posedat de a incanta Numele Sfant),
8. tad-gunakhyane asakti (ataşament faţă de ascultarea naraţiuniilor despre calităţile si jocurile Domnului.)
9. tad-vasati-sthale priti (afecţiune pentru locurile jocurilor transcendentale ale Domnului).

BhAva-bhakti, care topeste si mai mult inima, decAt in stadiul initial, care măreşte fără de măsură sentimentul extazului transcendental, şi care transmite un puternic sentiment de posesiune (mamata) pentru Cel Atoate Atragator (Şri Krişna) este numită PREMA, iubire divină , de cei care au realizat cunoaşterea. (Bhakti rasamrita sindu 1.4.1)

ady_maris ar trebui să fie sincer si să recunoască faptul că el nu se află pe o asemenea treaptă.
4. O altă dovadă că aşa zisa ta naştere supranaturală este o ĂŽnchipuire, o minciună ĂŽn care ĂŽţi place să crezi, este faptul că nu vezi clar, că te afli ĂŽn continuare ĂŽn ignoranţă, neştiind că Lucifer-satana-şarpele ca sursă a răului ĂŽn lume, pe care chipurile Isus va veni să-l omoare, este de fapt o invenţie a doctrinei paveliniste care a creat aşa numitul „nou ... testament”, pe care a ĂŽncercat să-l sprijine cu traduceri frauduloase din canonul evreiesc, pentru a impune chipurile scriptural, propriile invenţii.

anadi,.....Isus a zdrobit capul sarpelui ,nu-l va zdrobii,l-a zdrobit pe Golgota,El a invins ,moartea,iadul si pe satan,si a inviat a treia zi dupa cum spune scriptura,si este viu in vecii vecilor!!!!

1 Corinteni, 15

3 V-am ĂŽnvĂŁĂžat ĂŽnainte de toate, aÂşa cum am primit Âşi eu: cĂŁ Hristos a murit pentru pĂŁcatele noastre, dupĂŁ Scripturi;

4 cĂŁ a fost ĂŽngropat Âşi a ĂŽnviat a treia zi, dupĂŁ Scripturi;

5 ºi cã S-a arãtat lui Chifa, apoi celor doisprezece. 6 Dupã aceea S-a arãtat la peste cinci sute de fraÞi deodatã, dintre care cei mai mulÞi sunt Încã În viaÞã, iar unii au adormit.

Ioan, 20

28 Drept rĂŁspuns, Toma I-a zis: "Domnul meu Âşi Dumnezeul meu!" 29 "Tomo" i-a zis Isus, "pentru cĂŁ M-ai vĂŁzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au vĂŁzut, Âşi au crezut." [Ioan 20 ]


Apocalipsa, 1

17 Când L-am vãzut, am cãzut la picioarele Lui ca mort. El ªi-a pus mâna dreaptã peste mine, ºi a zis: "Nu te teme! Eu sunt Cel dintâi ºi Cel de pe urmã, 18 Cel viu. Am fost mort, ºi iatã cã sunt viu În vecii vecilor. Eu Þin cheile morÞii ºi ale LocuinÞei morÞilor.

Ioan, 14

6 Isus i-a zis: "Eu sunt calea, adevãrul ºi viaþa. Nimeni nu vine la Tatãl decât prin Mine. 7 Dacã m-aþi fi cunoscut pe Mine, aþi fi cunoscut ºi pe Tatãl Meu. ªi de acum încolo Îl veþi cunoaºte; ºi L-aþi ºi vãzut." [Ioan 14 ]

"Eu sunt calea, adevãrul ºi viaÞa. Nimeni nu vine la Tatãl decât prin Mine.

nu scrie anadi ,nimeni nu ajunge in nirvana,decat prin yoga,sau alta filozofie satanica orientala,nu scrie ,si nici nu se poate decat prin Isus Hristos!!!!

Ioan, 11

25 Isus i-a zis: [b]"Eu sunt ĂŽnvierea Âşi viaĂža. Cine crede ĂŽn Mine, chiar dacĂŁ ar fi murit, va trĂŁi. 26 ÂŞi oricine trĂŁieÂşte, Âşi crede ĂŽn Mine, nu va muri niciodatĂŁ. Crezi lucrul acesta?"

daca nu crezi ,anadi ,imi pare rau ......dar uita ce se intampla cu cei ce nu cred ;

Romani, 1

16 Cãci mie nu mi-e ruºine de Evanghelia lui Hristos; fiindcã ea este puterea lui Dumnezeu pentru mântuirea fiecãruia care crede: Întâi a Iudeului, apoi a Grecului;

Marcu, 16

16 Cine va crede ºi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit. 17 Iatã semnele care vor ÎnsoÞi pe cei ce vor crede: În Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi În limbi noi;

Ioan, 8

47 Cine este din Dumnezeu, ascultĂŁ cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n-ascultaĂži, pentru cĂŁ nu sunteĂži din Dumnezeu."

Apocalipsa, 22

12 Iatã, Eu vin curând; ºi rãsplata Mea este cu Mine, ca sã dau fiecãruia dupã fapta lui.

13 Eu sunt Alfa ºi Omega, Cel dintâi ºi Cel de pe urmã, Începutul ºi Sfârºitul.

14 Ferice de cei ce ĂŽÂşi spalĂŁ hainele, ca sĂŁ aibĂŁ drept la pomul vieĂžii, Âşi sĂŁ intre pe porĂži ĂŽn cetate!

15 Afarã sunt câinii, vrãjitorii, curvarii, ucigaºii, Închinãtorii la idoli, ºi oricine iubeºte minciuna ºi trãieºte În minciunã![/b]